Negocierile pentru formarea noului guvern și stabilirea unui plan de reducere a deficitului intră într-o săptămână decisivă.
Președintele Nicușor Dan a anunțat consultări luni la Cotroceni și posibilitatea desemnării unui premier până la finalul săptămânii, iar învestirea Guvernului într-un termen de aproximativ zece zile. Teoretic, toate partidele parlamentare – PSD, PNL, USR, UDMR – sunt dispuse să intre la guvernare, iar o primă schiță de măsuri economice este așteptată luni.
Pachetul final de reforme fiscale, care ar putea include creșteri de TVA, noi taxe și reduceri în aparatul bugetar, va fi stabilit în zilele următoare, sub presiunea termenului-limită de 30 iunie, când România trebuie să prezinte Comisiei Europene și investitorilor o strategie credibilă de reducere a deficitului bugetar.
Învestirea guvernului, „în zece zile, cam așa”
Președintele Nicușor Dan a declarat duminică că există posibilitatea ca România să aibă un nou premier până la finalul acestei săptămâni, iar învestirea Guvernului ar putea avea loc „în zece zile, cam aşa”.
„E o posibilitate”, a răspuns președintele, întrebat dacă țara va avea un nou premier până la sfârșitul acestei săptămâni. El a precizat că toată săptămâna va fi dedicată consultărilor politice, în care vor fi abordate toate temele importante, inclusiv cele economice.
Luni, liderii partidelor parlamentare sunt așteptați la Cotroceni pentru noi discuții. Președintele a explicat ce urmează:
„Vor fi consultări la Cotroceni cu liderii partidelor şi ai minorităţilor. Suntem într-o fază de discuţii şi eu apreciez foarte mult că toţi oamenii sunt rezonabili, adică vorbesc de liderii partidelor. Aşteptaţi-ne să venim cu setul asumat de măsuri. O să fie, să zicem, o schiţă mâine (luni - n.r.) de cum o să meargă lucrurile în continuare”, a declarat Nicușor Dan.
El a precizat însă că draftul de luni nu va reprezenta forma finală a acordului politic sau a programului de guvernare.
Măsurile economice: scenarii în lucru, presiune externă și termene clare
Despre toate variantele de măsuri fiscale, economice și administrative care au apărut până acum, pe surse, Nicușor Dan a spus că sunt „scenarii de lucru”. Cert este că România trebuie să prezinte până la 30 iunie un pachet de măsuri credibil pentru reducerea deficitului bugetar, în fața Comisiei Europene și a investitorilor internaționali.
„Ce vrem noi să facem este ca până la 30 iunie să venim cu un set de măsuri, inclusiv un pachet de acte normative, care să dea garanția mediului financiar că suntem serioși și că reducem deficitul. Apoi, Guvernul care va fi format să vină cu ajustări ale aparatului de stat care să fie aplicate de la 1 ianuarie 2026”, a spus Nicușor Dan.
Lista preliminară de măsuri propusă de partide include:
- Creșteri de TVA: de la 9% la 19% pentru cazare, restaurante, catering, livrarea locuințelor sociale, panouri solare, bilete de evenimente sau muzee; de la 5% la 9% pentru lemn de foc, energie termică, cărți și ziare.
- Creșterea TVA standard la 21% – o variantă discutată, dar încă neasumată.
- Taxe noi: pe moșteniri, pe veniturile din social media, pe tranzacții bancare, pe câștiguri din bursă, pe jocuri de noroc, taxă de solidaritate pentru veniturile peste 10.000 lei.
- Eliminarea scutirilor CASS pentru mai multe categorii, inclusiv rude ale beneficiarilor de indemnizații speciale.
- Reorganizări în aparatul bugetar: reducerea sporurilor, comasarea instituțiilor, tăieri de posturi în administrația locală.
De asemenea, au apărut informații și despre o posibilă taxă unică, universală, care să se aplice la orice tranzacție, la orice mișcare de bani din economie.
Conceptul ar fi simplu: statul ia o fracțiune infimă, de exemplu 0,1- 0,2%, din fiecare tranzacție financiară efectuată în România. De la plata facturilor și a cumpărăturilor cu cardul, până la transferuri bancare, plăți mobile sau retrageri de la ATM. Taxa ar fi colectată automat, direct de bănci sau aplicații fintech, fără birocrație suplimentară. Baza de taxare e uriașă, iar conformarea este aproape totală.
Și Fondul Monetar Internațional a transmis recent autorităților române o serie de recomandări pentru 2025, printre care:
- Trecerea de la cota unică la impozit progresiv (15% și 25%).
- Creșterea TVA la 21% și eliminarea cotelor reduse.
- Impozit mai mare pe dividende și proprietăți.
- Eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizări.
- Majorări de accize și taxe pe carbon.
Proteste vehemente din partea mediului de afaceri
În toată perioada negocierilor politice, au existat permanent proteste puternice și vehemente ale celor mai puternice organizații de afaceri din România, care au cerut să nu existe majorări de taxe și impozite înainte de luarea de măsuri de oprire a risipei bugetare și de optimizare a aparatului de stat.
Cel mai recent duminică, 12 organizații influente din mediul de business - inclusiv AMCHAM, AHK, FIC, CONCORDIA și RBL - au lansat un apel către partidele politice: România are nevoie de reforme reale, nu de măsuri fiscale grăbite care riscă să sufoce economia și să descurajeze investițiile.
Liderii acestora avertizează că majorarea taxelor, în lipsa unor reforme profunde, nu face decât să agraveze dezechilibrele și să accentueze lipsa de încredere.
Apelul menționează explicit pericolele iminente: blocarea fondurilor europene, scăderea ratingului de țară și retragerea investitorilor. Organizațiile cer un pachet de măsuri echilibrat, care să includă atât creșterea veniturilor, cât și reducerea cheltuielilor.
De asemenea, spun ei, sunt esențiale politici de stimulare a investițiilor și sprijinirea activității economice.
Cum ar putea arăta noul guvern
După stabilirea programului economic, partidele vor negocia ministerele. Deși participanții la negocieri au susținut public că până acum nu s-a discutat concret de împărțirea portofoliilor, pe surse s-au aflat variantele luate în calcul:
- Premier: Ilie Bolojan (PNL) – variantă susținută informal.
- PSD: Transporturi (Marian Neacșu sau Ciprian Șerban), Apărare, Agricultură, Muncă, Sănătate (disputată cu USR).
- PNL: Dezvoltare (Mihai Jurca), Educație (Daniel David), Interne (Cătălin Predoiu), Energie (Sebastian Burduja).
- USR: Externe (Dacian Cioloș), Justiție (Stelian Ion), Fonduri Europene (Ionuț Moșteanu), Cultură.
- UDMR: dorește să păstreze Finanțele (Tanczos Barna), Mediu (Cseke Attila), Dezvoltare.
În paralel, sunt vehiculate nume și pentru poziții-cheie din stat, precum șefia Camerei Deputaților (Sorin Grindeanu) sau președinția Senatului (Mircea Abrudean). Se discută inclusiv împărțirea conducerii SRI/SIE.