Creșterea rapidă a forțelor politice de dreapta în întreaga Europă a lovit Portugalia, duminică, la alegerile generale anticipate.
Alianţa Democratică din Portugalia, de centru-dreapta, va ieşi pe primul loc, dar nu va obţine o majoritate absolută, aşa cu arată rezultatele comunicate după ce 92% din buletinele de vot fuseseră numărate.
Scorul sugerează că urmează negocieri dificile cu extrema dreaptă, care a obţinut câştiguri uriaşe, relatează Reuters.
Partidul Chega (Destul), populist, de extremă dreapta, s-a clasat pe locul al treilea, cu 19% din voturi, aproape triplându-şi rezultatul obţinut la ultimele alegeri de la începutul anului 2022, când a obţinut 7,2%. Formaţiunea şi-a făcut campanie mizând pe un mesaj anti-sistem, jurând să eradicheze corupţia, şi pe o ostilitate faţă de ceea ce consideră a fi o imigraţie "excesivă".
În aşteptarea numărătorii finale, Alianţa Democratică (AD) a obţinut 29,8% din voturi, cu un uşor avans faţă de Partidul Socialist (PS), în exerciţiu, care a obţinut 28,7%.
Rezultatele provizorii au fost în concordanţă cu sondajele la ieşirea de la urne publicate după închiderea secţiilor de votare.
Prezenţa la vot a fost de aproape 65%, în creştere puternică faţă de 51,5% în 2022.
"Este sfârşitul sistemului bipartid", a declarat reporterilor liderul Chega, Andre Ventura, referindu-se la PS şi la Partidul Social-Democrat (PSD), care conduce noua Alianţă Democratică. Cele două partide au alternat la putere de la sfârşitul dictaturii fasciste, în urmă cu cinci decenii.
Votul de duminică arată clar că portughezii doresc un guvern de coaliţie între AD şi Chega, a adăugat Ventura.
Cu toate acestea, AD a exclus până în prezent orice înţelegere cu Chega, ceea ce ar putea duce la un guvern minoritar instabil, pe care parlamentarii de extremă dreapta l-ar putea răsturna în orice moment.
Scrutinul de duminică a fost declanşat de demisia premierului socialist Antonio Costa, în urmă cu patru luni, pe fondul unei anchete de corupţie.
Printre problemele care au dominat campania din cea mai săracă ţară din Europa de Vest se numără o criză imobiliară paralizantă, salariile mici, sistemul de sănătate şi corupţia, considerată de mulţi ca fiind endemică pentru partidele dominante.