În pofida celebrării „progreselor” obținute în discuțiile de la Geneva, țările europene rămân prea slabe sau prea timide pentru a salva Ucraina, chiar și cu un împrumut bazat pe activele rusești înghețate.
Oficialii europeni s-au felicitat luni după discuțiile de la Geneva, care au sugerat că Donald Trump va ține cont de preocupările lor privind riscul unui acord de pace defavorabil Ucrainei. „Deși mai sunt lucruri de făcut, există acum o bază solidă pentru a merge înainte”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, salutând „progresul bun” rezultat din „prezența europeană puternică” la discuții.
Faptul că principalii consilieri ai UE și ai Regatului Unit au fost invitați la întâlnirea de duminică din Elveția, după ce fuseseră excluși din planul american inițial în 28 de puncte – considerat atât de părtinitor încât ar fi încurajat noi atacuri rusești – a fost văzut drept „progres”, arată o analiză Politico.
Dar entuziasmul s-a risipit rapid.
Luni seara, Rusia a respins textul actualizat al acordului, rescris cu contribuția Ucrainei și a aliaților săi în timpul discuțiilor prelungite cu secretarul de stat american Marco Rubio.
Acum, riscul pentru Ucraina este ca Vladimir Putin să-l readucă pe președintele american la poziția inițială: un acord de încetare a focului în 28 de puncte care a provocat panică la Bruxelles, pentru că ar obliga Kievul să cedeze teritorii vaste Moscovei, să renunțe la speranța aderării la NATO și să-și reducă armata de la aproape un milion de militari la 600.000.
Dacă acest lucru se va întâmpla, președintele ucrainean Volodimir Zelenski va avea în față o alegere sumbră: să accepte oferta negociată de Trump și Putin sau să riște viitorul țării mizând pe ajutorul prietenilor europeni.
Aceiași prieteni care, după aproape patru ani de război, nu îi trimit trupe, nici armele dorite, și nici măcar nu folosesc activele rusești înghețate din băncile lor pentru a-l ajuta să se aprovizioneze.
Reticența Europei
Pentru unii republicani americani, europenii care se opun acordului lui Trump și compromisurilor necesare se amăgesc singuri. „Care este alternativa?”, a spus pentru Politico Greg Swenson, președintele Republicans Overseas în Regatul Unit.
„Poți să vorbești frumos, poți să mergi la toate aceste întâlniri diplomatice și poți să trimiți cei mai buni oameni la Geneva, dar singura modalitate de a-l învinge pe Putin este să lupți - iar niciunul dintre ei nu este dispus să facă asta. Deci totul e doar vorbă. Sună minunat când vorbești despre democrație și apărarea Ucrainei, dar pur și simplu nu sunt dispuși să o facă”, a spus Swenson.
Politicienii și oficialii europeni ar contesta această idee, invocând sumele uriașe de bani și armament trimise Kievului în aproape patru ani, precum și dificultățile economice generate de reducerea comerțului cu Rusia, mai ales în domeniul combustibililor fosili.
De când SUA și-au redus sprijinul, Europa s-a mișcat vizibil pentru a acoperi golul.
Dar, în realitate, propunerea inițială a lui Trump i-a panicat pe oficialii și diplomații de la Bruxelles și din alte capitale, fiindcă știau că Zelenski nu se poate baza doar pe Europa.
Activele înghețate: impas total
Discuțiile se intensifică în Comisia Europeană și în guvernele UE, în special în Belgia, dar deocamdată nu s-a ajuns la un progres real, spun mai mulți oficiali.
Unii diplomați speră că presiunea exercitată de Trump îi va forța pe Belgia și pe alte state reticente să accepte planul privind împrumutul bazat pe activele înghețate. O idee încă luată în calcul este utilizarea unei părți din aceste active în combinație cu obligațiuni comune europene sau contribuții financiare directe din partea guvernelor UE.
Dar există temeri că întregul concept al împrumutului pentru Ucraina s-ar putea prăbuși dacă planul final de pace menționează explicit folosirea acestor fonduri.
Proiectul inițial sugera utilizarea activelor într-o campanie de investiții în Ucraina, cu jumătate din profituri mergând către SUA - un concept respins de europeni drept „scandalos”. Iar odată ce sancțiunile împotriva Rusiei vor fi ridicate, Euroclear - depozitarul financiar din Belgia care deține activele imobilizate - ar putea fi obligat să returneze banii Moscovei.
Asta i-ar putea lăsa pe contribuabilii europeni să suporte nota de plată, o perspectivă care apasă greu în calculele guvernelor UE.
Cine păzește pacea?
La începutul anului, președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer au încercat să construiască sprijin pentru o forță internațională de menținere a păcii formată din state voluntare - o „coaliție a celor dispuși”. Cu un an mai devreme, Macron sugerase chiar ideea unor „bocanci pe teren” înainte de încheierea conflictului.
Acum nu mai vorbește așa.
În Franța, un apel puternic lansat săptămâna trecută de noul șef al armatei, Fabien Mandon, către primari să-i pregătească pe cetățeni pentru un posibil război cu Rusia a stârnit scandal și condamnări politice. Mandon avertizase că, dacă Franța „nu este pregătită să accepte pierderea copiilor săi, să sufere economic pentru că prioritățile vor merge către producția de apărare, atunci suntem în pericol.”
Macron a încercat să calmeze situația, spunând că afirmațiile lui Mandon au fost scoase din context.
În Germania, ministrul de externe Johann Wadephul a spus că Berlinul „aduce deja o contribuție specială flancului estic” prin staționarea unei brigăzi operative în Lituania. „Întregul spațiu baltic este o zonă-cheie asupra căreia Bundeswehr își va concentra atenția. Cred că aceasta reprezintă un sprijin suficient și cuprinzător pentru Ucraina.”
Ucrainenii și-ar fi dorit un angajament mai profund pe propriul lor teritoriu, dar europenii occidentali se tem să riște pierderi mari trimițând soldați pe linia frontului.
„Măcar Trump este sincer în privința asta. Am putea învinge Rusia. I-am învinge, cred, rapid, presupunând că nu s-ar folosi arme nucleare. Am învinge Rusia, dar mulți oameni ar muri”, a spus Swenson.
G.P.