Volodimir Zelenski face, luni, a doua vizită la Casa Albă, cu o misiune extrem de dificilă: să repare daunele provocate perspectivei de securitate a Ucrainei după summit-ul Trump – Putin de vineri, din Alaska.
De această dată, liderul ucrainean nu va mai fi singur, ca în februarie, când a fost „luat prin surprindere și umilit” de Donald Trump și de vicepreședintele JD Vance, care au încercat să-l constrângă să accepte cererile Moscovei, scrie The Guardian.
Zelenski vine acum la Washington însoțit de o veritabilă „echipă de vis” europeană: premierul britanic Keir Starmer, cancelarul german Friedrich Merz, președintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Giorgia Meloni, președintele finlandez Alexander Stubb, secretarul general al NATO, Mark Rutte, și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Obiectivul lor: să arate un front unit și să-l convingă pe Trump să se distanțeze de pozițiile pro-ruse adoptate după doar câteva ore de discuții cu Vladimir Putin în Alaska.
„Sfaturile mele ar fi să nu capituleze în fața lui Trump”, a spus Ben Rhodes, fost consilier al lui Barack Obama, citat de The Guardian. „Zelenski nu poate face asta singur. Europa trebuie să demonstreze o forță pe care, până acum, nu a arătat-o”, crede Rhodes.
Rolurile europenilor
Macron și Merz, ca axe ale Uniunii Europene, simbolizează pilonii franco-german. Ursula von der Leyen aduce greutatea economică a blocului, proaspăt întărită de acordul comercial SUA - UE semnat cu Trump în urmă cu trei săptămâni.
Italia, prin Giorgia Meloni – un lider de dreapta apropiat de Trump – oferă o punte de legătură, în timp ce Finlanda îl trimite pe Alexander Stubb, care a reușit să construiască o relație surprinzător de caldă cu președintele american (chiar pe un teren de golf, în Florida).
Starmer vine cu autoritatea Regatului Unit și o relație personală de lucru cu Trump, care are interes să nu tensioneze legăturile înaintea vizitei sale de stat la Londra.
Rutte, în calitate de secretar general NATO, are experiența de a-l „îmblânzi” pe Trump prin flatare, strategie pe care mai mulți diplomați o consideră inevitabilă: „Îi spui cât de bine conduce Vestul, apoi treci la substanță”, a explicat Kim Darroch, fost ambasador britanic la Washington.
Panică după Alaska
Prezența acestei delegații numeroase este un semn de alarmă după summit-ul din Anchorage. Putin, căutat de Curtea Penală Internațională pentru crime de război, a fost întâmpinat cu covor roșu și aplauze, iar Trump a renunțat brusc la ideea unui armistițiu, preferând „o înțelegere de pace cuprinzătoare”, bazată pe concesii teritoriale ale Ucrainei.
- Ce s-a obținut în Alaska: Putin a sfidat Kievul și Europa și a propus următoarea întâlnire la Moscova (Video)
- Trump-Putin în Alaska: Covorul roșu și soldații americani în genunchi au stârnit reacții puternice
„Pare un meci în care echipa iese de la vestiar condusă cu 0–3, dar intră pe teren cu o serie de super-rezerve”, a comentat un diplomat occidental pentru The Guardian.
Provocarea majoră: unitatea
Ivo Daalder, fost ambasador al SUA la NATO, avertizează că prima provocare va fi ca liderii să rămână uniți: „Mesajul trebuie să fie unul singur, clar și neschimbat. Dacă Trump nu acceptă, Europa trebuie să arate că va merge mai departe pe drumul ei.”
Riscul este ca Trump să perceapă întreaga întâlnire ca pe o lecție despre „cum greșește”, și să închidă discuția. De aceea, unii diplomați recomandă ca doar câțiva lideri să vorbească inițial – Rutte și Macron – în timp ce Starmer ar putea interveni dacă dialogul deraiază.
Un ultim atu: Nobelul
În ciuda pesimismului, nu toate speranțele sunt pierdute, mai scrie The Guardian. Trump nu a ajuns la un acord final cu Putin în Alaska, iar secretarul de Stat american Marco Rubio a lăsat să se înțeleagă că SUA ar putea contribui la garanții de securitate pentru Ucraina. În plus, observatori amintesc că obsesia lui Trump pentru un Premiu Nobel pentru Pace ar putea fi folosită ca argument.
„Istoria va fi blândă cu el dacă va livra o pace echitabilă în Ucraina, nu dacă va forța o capitulare”, a subliniat Kim Darroch.