Donald Trump folosește superioritatea militară și tehnologică a Americii pentru a impune acorduri unilaterale Europei.
După înfrângerea suferită în faţa britanicilor în Primul Război al Opiului, dinastia Qing a semnat în 1842 un tratat care a condamnat China la peste 100 de ani de oprimare și control colonial asupra politicii comerciale.
Acesta a fost primul dintre cele cunoscute sub numele de „tratate inegale”, în care agresiunea militară și superioritatea tehnologică de la acea vreme au impus termeni unilaterali în încercarea de a reduce deficitul comercial masiv.
Sună cunoscut? Aproape două secole mai târziu, UE începe să înțeleagă exact ce înseamnă asta, scrie Politico.
Deplasarea, luna trecută, a şefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la complexul de golf Turnberry din Scoția, proprietate a lui Donald Trump, pentru a încheia un acord comercial extrem de dezechilibrat, a stârnit temeri în rândul politicienilor și analiștilor că Europa a pierdut avantajul pe care credea cândva că îl are ca putere comercială mondială de top.
Criticii lui von der Leyen au afirmat că acceptarea tarifului de 15% impus de Trump pentru majoritatea bunurilor europene a echivalat cu un act de „supunere”, o „înfrângere politică clară pentru UE” și o „capitulare ideologică și morală”.
Dacă ea spera că acest lucru îl va ține la distanță pe președintele SUA, a avut parte de o trezire brutală la realitate. Cu cerneala abia uscată pe acordul comercial, Trump a dublat miza luni, amenințând că va impune noi tarife UE din cauza reglementărilor digitale care ar afecta giganții tehnologici americani.
Dacă UE nu se va conforma, SUA vor înceta să exporte tehnologii vitale de microcipuri, a avertizat el.
Atacul său a venit la mai puțin de o săptămână după ce Bruxelles-ul a crezut că a obținut o garanție scrisă de la Washington că regulamentul său digital - și suveranitatea - sunt în siguranță.
Europa repetă greșelile Chinei
Trump poate folosi acest avantaj coercitiv deoarece - la fel ca imperialiștii britanici din secolul al XIX-lea - deține atuurile militare și tehnologice și e conștient că partea adversă se află mult în urmă în ambele sectoare.
El știe că Europa nu vrea să se confrunte cu Vladimir Putin fără sprijin militar american și nu poate face față fără tehnologia americană a cipurilor, așa că simte că poate dicta agenda comercială.
Acordul comercial este o "consecinţă directă a slăbiciunii Europei pe frontul securității, că nu își poate asigura propria securitate militară și că nu a reușit să investească, timp de 20 de ani, în propria securitate", a declarat Thorsten Benner, director la Institutul Global de Politici Publice din Berlin, care a subliniat, de asemenea, eșecurile în investițiile în "puterea tehnologică" și în aprofundarea pieței unice.
Ca și conducerea lui Qing, Europa a ignorat și ea semnele de avertizare de-a lungul multor ani.
"Plătim prețul faptului că am ignorat semnalul de alarmă primit în timpul primei administrații Trump - și am adormit la loc. Și sper că nu asta facem acum", a declarat Sabine Weyand, director general pentru comerț la Comisia Europeană, în cadrul unei dezbateri la Forumul European Alpbach.
E clar că jocul volatil al tarifelor vamale al lui Trump este departe de a se fi încheiat, iar blocul celor 27 e sortit să se confrunte cu noi provocări politice și rezultate inegale ale negocierilor în această toamnă. Pentru a preveni amplificarea umilinței, UE se confruntă cu o problemă uriașă - trebuie să-și reducă dependența de SUA - în apărare, tehnologie și finanțe.
UE a rămas cu decenii în urma SUA
Tratatul de la Nanking, semnat sub constrângere în 1842 la bordul HMS Cornwallis, o navă de război britanică ancorată în râul Yangtze, i-a obligat pe chinezi să cedeze teritoriul Hong Kong-ului colonizatorilor britanici, să le plătească o despăgubire și să accepte un tarif "corect și rezonabil".
Negustorii britanici au fost autorizați să facă comerț în cinci "porturi ale tratatului" - cu oricine doreau.
Războiul Opiului a declanșat ceea ce China a numit "secolul umilinței". Britanicii i-au forțat pe chinezi să se deschidă comerțului devastator cu opiu, pentru a ajuta Londra să recupereze deficitul provocat de tranzacțiile cu argint cu China. Acea eră încă bântuie China și îi motivează elaborarea politicilor strategice atât pe plan intern, cât și internațional.
Un factor cheie care a forțat dinastia Qing să se supună a fost eșecul său de a investi în progresul militar și tehnologic.
Împăratul Qianlong al Chinei le-a spus britanicilor în 1793 că China nu avea nevoie de "produsele barbare" ale altor națiuni.
Deși praful de pușcă și armele de foc erau invenții chinezești, lipsa experimentării și a inovației a încetinit dezvoltarea lor - ceea ce înseamnă că armele Qing erau cu aproximativ 200 de ani în urma armelor britanice în ceea ce privește designul, fabricarea și tehnologia.
În mod similar, UE este acum pedepsită pentru că a rămas cu decenii în urma SUA.
Reducerea drastică a cheltuielilor pentru apărare după ce Războiul Rece a menținut țările europene dependente de armata americană în privința securității; automulțumirea cu privire la evoluțiile tehnologice înseamnă că UE se află acum în urma rivalilor săi globali în aproape toate tehnologiile critice.
Reprezentantul american pentru Comerț, Jamieson Greer, a proclamat, la rândul său, începutul unei noi ordini mondiale - pe care a numit-o "sistemul Turnberry" - comparând acordul comercial SUA-UE cu sistemul financiar postbelic conceput în stațiunea Bretton Woods din New England, în 1944.
Turbulențe la orizont
Prin atacul său de luni, Trump a demonstrat o lipsă de respect față de dorința UE de a exclude aspectele sensibile din declarația comună.
Între timp, ambiguitatea textului de patru pagini îi lasă suficient spațiu să impună noi cerințe sau să amenințe cu represalii, dacă el consideră că UE nu-și respectă partea de înțelegere.
Ar putea urma și mai multe umilințe, pe măsură ce cele două părți încearcă să rezolve diverse detalii - de la un sistem de cote tarifare pentru oțel și aluminiu până la scutiri pentru anumite sectoare - care încă trebuie rezolvate, estimează experții.
"Acest acord este atât de vag, încât există foarte multe puncte în care conflictele ar putea ușor escalada pentru a fi apoi folosite ca justificare pentru alte lucruri care nu vor fi duse la bun sfârșit", a declarat Niclas Poitiers, cercetător la think tank-ul Bruegel.
Întrebat ce s-ar întâmpla dacă UE nu ar reuși să investească 600 de miliarde de dolari promişi în SUA, Trump a spus la începutul acestei luni: "Ei bine, atunci plătesc tarife de 35%".
UE este foarte conștientă de acest pericol. Comisia Europeană susține că cifra de 600 de miliarde de dolari reflectă, pur și simplu, intențiile generale ale sectorului corporativ, care nu pot fi impuse de birocrații de la Bruxelles.
Însă Trump ar putea folosi promisiunea de investiții ca punct de declanșare a unor noi taxe vamale mai mari.
"Ne așteptăm la noi turbulențe. Dar credem că avem o poliță de asigurare foarte clară", a declarat sub protecția anonimatului un oficial UE de rang înalt.
Mai mult, prin acceptarea acordului, prezentat de Executivul UE ca fiind opțiunea "mai puțin rea" în urma amenințărilor tarifare ale lui Trump, Bruxelles-ul a demonstrat, de asemenea, că șantajul funcționează.
Beijingul va urmări evoluțiile cu interes - exact în momentul în care relațiile UE-China au atins un nou minim, iar dominația Beijingului asupra mineralelor de care Occidentul are nevoie pentru ambițiile sale ecologice, digitale și de apărare îi conferă o pârghie geopolitică imensă.
Dar ce poate face UE, dacă cumva mai poate face ceva, pentru a evita prelungirea perioadei sale de slăbiciune geopolitică?
Europa trebuie să investească masiv
În perioada premergătoare acordului, von der Leyen a subliniat în repetate rânduri că strategia UE în relația cu SUA ar trebui să se bazeze pe trei elemente: pregătirea unor măsuri de retorsiune, diversificarea partenerilor comerciali și consolidarea pieței unice a blocului.
Pentru unii, UE trebuie să vadă acordul ca pe un semnal de alarmă pentru a iniția schimbări profunde și a stimula competitivitatea blocului prin reformă instituțională, așa cum s-a subliniat anul trecut în rapoartele de referință redactate de fostul șef al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, și de fostul prim-ministru italian, Enrico Letta.
Ca răspuns la acord, Draghi a emis un avertisment vehement, conform căruia capacitatea evidentă a lui Trump de a forța blocul să-i îndeplinească dorințele este o dovadă concludentă că acesta e în pericol să devină irelevant, dacă nu își poate organiza acțiunile.
De asemenea, Draghi a subliniat deficiențele în materie de securitate: "Europa este prost echipată într-o lume în care relațiile internaționale sunt inspirate de geoeconomie, securitate și stabilitatea surselor de aprovizionare, mai degrabă decât de eficiență", a spus el.
Eamon Drumm, analist de cercetare la German Marshall Fund, a abordat și el această temă. "Europa trebuie să se gândească la mediul său de afaceri ca la un atu geopolitic care trebuie consolidat", a spus el.
Pentru a realiza acest lucru, sunt necesare investiții în infrastructura, cererea și companiile europene, a susținut Drumm: "Aceasta înseamnă reducerea prețurilor la energie, o mai bună utilizare a economiilor europene pentru investiții în companii europene și finalizarea integrării piețelor de capital."
UE încă mai are de ales
Pentru alții, răspunsul constă în aprofundarea și diversificarea legăturilor comerciale ale blocului comunitar - Bruxelles-ul insistă că publicarea acordului său comercial cu blocul Mercosur, format din țări sud-americane, este iminent și are în vedere acorduri cu Indonezia, India și alte țări în acest an.
De asemenea, UE a semnalat deschiderea către intensificarea comerțului cu blocul CPTPP, axat pe Asia, care include Canada, Japonia, Mexic, Australia și alții ca membri.
"Pe lângă modernizarea [Organizației Mondiale a Comerțului], UE trebuie într-adevăr să se concentreze pe continuarea construirii rețelei sale de acorduri comerciale cu parteneri de încredere", a declarat Bernd Lange, un social-democrat german, care conduce Comisia pentru Comerț a Parlamentului European.
"Pentru a stabiliza sistemul comercial bazat pe reguli, ar trebui să găsim o poziție comună cu țările constituite democratic", a adăugat Lange.
Europa, a spus Drumm, se confruntă cu o alegere. "Își va consolida poziția de centru al liberului schimb într-o lume în care globalizarea se relaxează?", a întrebat el. "Sau va fi doar un câmp de luptă pe care se desfășoară concurența tot mai mare dintre China și Statele Unite?"
T.D.