Marți, 4 august, Portul din Beirut a fost cuprins de un fum dens alb, iar un incendiu uriaș care a culminat cu o explozie ne amintește de atentatele teroriste petrecute în Statele Unite din 11 septembrie 2001.
Totuși, cauza incidentului rămâne necunoscută, însă autoritățile libaneze au identificat deja produse chimice care indubitabil au alimentat o astfel de explozie de neimaginat.
Din această chestiune rezultă mai multe întrebări la care o să încerc să dau răspunsuri:
- Ce căuta o cantitate atât de însemnată de nitrat de amoniu în depozitele Portului din Beirut?
- De ce acele aproximativ 2.750 de tone de nitrat de amoniu au fost aduse în port de nava unui cetățean rus sub pavilionul Republicii Moldova?
- Este oare primul caz în care o navă abandonată reprezintă o amenințare?
- Ce legătură poate avea pandemia Covid-19 cu acest incident?
Un transport misterios
Cele aproape 2.750 de tone de nitrat de amoniu care au fost detonate și au dus la respectiva tragedie sunt în strânsă legătură cu nava Rhosus, care a intrat în portul Beirut pe 23 septembrie 2013, după ce a întâmpinat dificultăți tehnice.
Curios însă că acest nitrat de amoniu a fost confiscat de pe o navă cu echipaj ucrainean, o navă care era sub pavilionul Republicii Moldova, care naviga pe ruta Batumi (Georgia) - Biera (Mozambic), ajungând în capitala Libanului unde a fost și descoperită încărcătura deosebit de periculoasă, care a fost mai apoi abandonată și trecută în posesia Libanului.
Din păcate, nu putem să nu vorbim și despre rolul Republicii Moldova în acest sens, pentru că nu este prima dată când apar informații în presa internațională referitoare la modul dubios în care circulă navele sub pavilion moldovenesc în apele internaționale, de asemenea și modul fraudulus în care se obține acest pavilion, cu o mită care variază de la cateva mii de euro până la câteva zeci.
Iar, ca de fiecare dată, ne-am obișnuit cu o tăcere, nu avem până la acest moment o reacție a autorităților moldovene.
O altă bombă cu ceas, aproape de România
Această explozie, din punctul meu de vedere, stârnește o foarte mare îngrijorare prin simplul fapt că la o distanță foarte mică de România, de mai puțin de 200 de kilometri, avem depozitul militar de la Cobasna, în nordul Transnistriei, unde sunt depozitate 22.000 de tone de material explozibil, arme și muniție sovietică pe care le controlează chiar trupele rusești.
Practic depozitul militar de la Cobasna, păzit de 1.500 de soldați ruși, reprezintă o bombă cu ceas care poate provoca un dezastru de zece ori mai mare, un dezastru atât uman, cât și ecologic.
De aceea, obiectivul de lichidare a depozitului de la Cobasna ar trebui să fie tratat de comunitatea internațională și soluționat imediat pentru a evita o catastrofă umană și materială precum cea din Beirut.
Nu este un caz izolat
Republica Moldova rămâne în lista neagră a navigației maritime internaționale, deoarece în ultimii ani nave cu pavilion moldovenesc au fost implicate în mai multe scandaluri internaționale, legate de abandon al navei, naufragii, trafic de persoane, intrări în porturi controlate de separatiști, dar și trafic de arme și droguri.
Un caz celebru în presa internațională a fost nava Breath, înregistrată în Republica Moldova, care a fost depistată în Spania cu 1,4 tone de cocaină la bord și nu este singurul de acest gen.
Mărturii dramatice după exploziile din Beirut: Nu mai avem nimic, a fost apocaliptic
Este explozia respectivă un caz izolat? Și ce legătură ar putea avea pandemia Covid-19 cu incidentul din Beirut?
Consecințele abandonului navelor reprezintă o problemă larg răspândită, dar rareori la fel de vizibilă și de impact precum abandonul încărcăturii din capitala Libanului.
Astăzi navele și depozitele abandonate reprezintă diferite tipuri de amenințări pe tot globul. Chiar dacă toată atenția este canalizată asupra dezastrului din Beirut, un incident asemănător apare tot în Orientul Mijlociu, dar care de data aceasta nu este atât de mediatizat ca primul.
FSO Safer, tanker-ul folosit pentru depozitarea unor combustibili, a fost abandonat acum câțiva ani de către o companie din Yemen pentru a menține o operațiune militară activă în caz de război.
Ironia sorții este că această bombă plutitoare este amplasată într-una dintre cele mai aglomerate benzi de transport din lume, la câțiva kilometri de țărm.
Navigatori abandonați, în plină pandemie
Există totuși relativ puține nave abandonate care pot duce la asemenea catastrofe devastatoare, însă există și sute de mii de navigatori care sunt direct afectați de problemele abandonului pe mare.
Problema a devenit mult mai serioasă în timpul pandemiei Covid-19, deoarece criza economică subită a determinat companiile de transport maritim să-și abandoneze navele, iar majoritatea țărilor au adoptat controale de frontieră stricte, care împiedică navigatorii străini să debarce în porturi.
Drept urmare, în prezent, zeci de mii de navigatori sunt prinși pe mare. Acești navigatori prezintă, de asemenea, un risc foarte mare de a contracta și de a răspândi coronavirusul la bord.
Povestea unor marinari salvați de pe o insulă pustie după ce au scris pe nisip SOS
Corupția continuă să ucidă
În concluzie, legătura dintre corupția din Republica Moldova și explozia din Liban este una extrem de vizibilă. Navele cu pavilion moldovenesc au mai fost implicate în diverse scheme de corupție și trafic de droguri. Iar un pavilion sub auspiciul Republicii Moldova a putut fi obținut în mod fraudulos cu o mită considerabilă.
Tragedia din Beirut nu poate fi considerată în nici un fel un caz izolat, deoarece își are rădăcinile într-un lanț de acțiuni mai mult sau mai puțin obscure, de la posibila corupție a autorităților moldovenești, până la incompetența și neglijența autorităților libaneze.
Citește și:
80 de ani fără Basarabia. Între interesul național și ascultarea față de Berlin