Mai multe televiziuni americane au decis, joi seară, să întrerupă difuzarea în direct a declaraţiilor preşedintelui Donald Trump, considerând că acesta dezinformează populaţia când a susţinut că democraţii încearcă să fure alegerile.
Haideţi să ne amintim nesfârşita jelanie a Gabrielei Firea pe tema fraudării alegerilor de către Nicuşor Dan sau telenovela de prost gust de la sectorul 1 în care Clotilde Armand a fost acuzată, tot fără dovezi, că a furat voturi de la PSD.
De ce televiziunile noastre s-au repezit ca flămândele la ştire şi au crescut-o nejustificat în loc să fie ponderate şi ceară dovedi găvăritorilor? Pentru că aşa cerea interesul patronilor de presă, e normală explicaţia. CNA-ul a tăcut mâlc, de parcă ştirile erau despre planeta Marte, nu despre Bucureştiul în care se afla.
Nu, nu-şi vor cere scuze televiziunile pentru manipularea grosolană făcută ci vor prezenta ştirea despre televiziunile americane şi discursul lui Trump şi vor trece senine mai departe, ca şi cum n-ar fi mâncat rahat electoral cu polonicul, să-mi fie iertată expresia care conţine cuvântul polonic.
Democraţia înseamnă şi prezenţa în televiziuni de oameni integri, gata să sancţioneze derapajele politicienilor. De unde să-i iei dacă trăiesc din publicitatea partidelor sau a televiziunilor? La noi, televiziunile se comportă aidoma lui Gică Hagi, care comentează un joc al echipei Viitorul, cea pe care o şi antrenează. Sau aidoma Ancăi Alexandrescu, care îi cere dovezi fugarului Rizea pentru afirmaţiile lui, dar când nu le primeşte tace mâlc, zâmbitoare, pentru că ştie că CNA doarme în papuci şi nu o va amenda pentru că a cerut dovezi şi nu le-a primit.
N-am văzut în programul de guvernare de trei sute de pagini al USR proiectul unei legi care să facă din cna un CNA. Sau care măcar să statueze în locul unui lung şir de amenzi nesemnificative financiar conversia lor într-una babană care să usture la lingurică propaganda. O lege care să transforme deontologia profesională în normalitate şi propaganda în anormalitate nocivă şi sancţionabilă.
Ce e mai grav este că felul ăsta de a face televiziune, partizan şi mincinos, a stricat minţile multora. Le-au picurat oamenilor în urechi otrava propagandei şi acum le spun ce cred ei că vor să audă. Ori, asta nu se poate vindeca cu vreo lege, boala asta nu trece în două săptămâni ca infectarea cu covid. Atâta timp cât deontologie profesională la televizor va însemna doar bunul plac al interesele financiare ale vreunui grup de politicieni sau de patroni, meciul e pierdut.
Eu cred că ambasadorul american, în loc să ne certe pentru una-alta, mai bine s-ar da peste cap să aducă un post american în ţărişoară, ca să aibă lumuliţa un termen de comparaţie cu televiziunile neaoşe tip antenă. Ne-ar fi mai folositor ca punerea în funcţiune a celor două reactoare de la Cernavodă sau ca autostrada Gdansk-Constanţa.