PSD a făcut totul să-l dea jos pe Ilie Bolojan și să revină la putere dintr-un singur motiv – că greul a trecut. Economia României a supraviețuit turbulentului an 2024, când exista amenințarea colapsului după anularea alegerilor.
Apoi, în 2025, a venit la putere Ilie Bolojan, într-un context în care, deși social-democrații câștigaseră alegerile și aveau cel mai mare număr de parlamentari, au fugit de asumarea poziției de prim-ministru, ascunzându-se în “coaliția pro-europeană”.
Sorin Grindeanu l-a lăsat pe Bolojan să mărească taxele, să ia măsuri nepopulare pentru a echilibra finanțele țării și, după ce a fost clar că România nu va fi declasificată de agențiile de rating, a pornit atacul cu scopul de a-și lua țara înapoi.
A reușit s-o facă doar cu ajutorul lui Nicușor Dan, un președinte care vede în PSD singura cale prin care-și poate duce mandatul până la capăt.
În afara mesajelor populiste, Sorin Grindeanu nu are prea mult spațiu de manevră în ce privește relansarea economică. Totuși, situația pe care a preluat-o de la Ilie Bolojan va fi una avantajoasă - un deficit de 3,82% din ianuarie până în septembrie și o inflație de 5%, în aceeași perioadă. Ținta de deficit pentru acest an, negociată cu Comisia Europeană, e de 6%, iar pentru 2027, de 5,2%.
Îmbunătățirea puternică a indicatorilor economici de către Guvernul Ilie Bolojan a avut loc și într-un mediu internațional complicat, cu două războaie mari, invadarea Rusiei de către Ucraina, și atacul SUA asupra Iranului.
Conflictele militare au dublat prețul petrolului pe piețele internaționale, exercitând presiuni asupra companiilor și angajaților la nivel global.
Proporțiile jafului din perioada Iohannis, Ciucă și Ciolacu sunt cu atât mai mari, cu cât, într-un mediu ostil, noul lider al PNL a reușit să stabilizeze cât de cât economia, iar România să nu se prăbușească.
Cu tot zgomotul pe care-l face astăzi Sorin Grindeanu, continuatorul lui Marcel Ciolacu la conducerea partidului, vorbind despre “moștenirea grea” lăsată de Bolojan, liderul PSD, în principiu, ar trebui să-i mulțumească, pentru că a oferit o cale de salvare atât lui, cât și lui Nicușor Dan.
PSD iubește taxarea
“E doar o aparență că sunt foarte multe promisiuni în programul de guvernare al noului guvern PSD”, a declarat Bogdan Glăvan, profesor de economie la Universitatea Româno-Americană, director al Centrului de Economie Politică și Afaceri “Murray Rothbard”, pentru Spotmedia.ro.
“De fapt, nu sunt lucruri mari promise. Sunt lucruri care erau planificate dinainte. Eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a fost planificată. Ea intră în strategia fiscală. Mă aștept să fi fost deja luată în calcul…”, a adăugat expertul.
Cu alte cuvinte, anumite măsuri de relansare economică fuseseră deja stabilite înainte de destrămarea coaliției, ele urmând a fi introduse în proiectul de buget pe 2027.
Impozitul pe cifra de afaceri a fost propus cu mare tam-tam de Marcel Ciolacu în 2023 și, atunci, în urma unei campanii populiste împotriva firmelor mari care erau acuzate că transferă, sub diverse forme, capital din România.
Astfel, companiile care aveau un rulaj anual de peste 50 de milioane de euro, cifră scoasă din burtă de Guvern, cum s-au plâns mai mulți investitori, erau obligate să plătească un procent din acest rulaj, indiferent dacă era pierdere, profit sau investiție.
Efectele acestui impozit au fost dezastruoase pentru mediul de afaceri - rețelele de supermarketuri cu rulaje foarte mari și adaosuri comerciale mici au fost obligate să mărească prețurile.
Unele lanțuri de retail și-au vândut afacerile din țară. Au scăzut rapid investițiile, iar multe companii străine și-au refăcut planurile, scoțând România de pe hartă.
Acum, PSD vorbește de acest impozit ca de o povară pe care a pus-o Ilie Bolojan pe umerii românilor, pe când ea îi aparține lui Marcel Ciolacu, care și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pentru a trece legea.
PSD, ajutat de încheierea PNRR
“Apoi, nu trebuie să uităm un lucru… încheierea PNRR ajută execuția bugetară. Da, iarăși, e contraintuitiv. Pentru că în România nu se înțelege care e efectul ajutorului extern asupra bugetului și economiei. Noi o luăm așa: primim ceva, deci e bine; dacă nu mai primim, e rău. Dar efectele sunt, de fapt, duble.
Fondurile europene – și, înaintea lor, Planul Marshall, dacă ne întoarcem în timp – au funcționat exact pe acest principiu: vă dăm noi niște bani și puneți și voi niște bani. Există o cofinanțare, care, sigur, e mai mică sau mai mare. În momentul în care se termină această asistență externă, se termină și cofinanțarea. Până la urmă, efectul asupra bugetului este, pe termen scurt, pozitiv. Nu mai sunt blocate anumite sume, nu se mai cheltuiesc pe investiții. Nu mai ai investiții de cofinanțat”, a explicat economistul Bogdan Glăvan pentru Spotmedia.ro.
De exemplu, banii veniți prin PNRR, deși o mare parte prin granturi, au fost însoțiți și de cofinanțări de la bugetul de stat pentru anumite procese de implementare, sumele intrate fiind și purtătoare de TVA.
Până la 31 august 2026, la cele 13,6 miliarde de euro din PNRR, statul a adăugat 2,7 miliarde de euro, 400 de milioane, cofinanțare națională, restul TVA.
Odată încheiat acest program, economistul Bogdan Glăvan susține că nu va mai exista o presiune bugetară la capitolul investiții, bani pe care PSD îi va avea la dispoziție.
Salvatorul țării când nu mai are nevoie de salvare
“Principalul obiectiv al noului guvern este să nu mai taie fonduri. Pentru că, în ultimii doi ani, o parte din veniturile reale a fost redusă. Au scăzut ca pondere în PIB și, astfel, a scăzut deficitul bugetar. Problema noastră acum e următoarea: cum mai putem reduce deficitul? L-am scăzut de la 9% la 6%, iar ținta următoare este de la 6% la 5%. Adică o scădere foarte mică. Această mică scădere se va rezolva prin ceea ce am spus la început: practic, se încheie PNRR. Nu mai ai cofinanțări. Mai reduci ceva din investiții”, a explicat profesorul Glăvan.
Deci aceste șase luni, în care Sorin Grindeanu s-a băgat în poză ca salvator al țării pentru a-și păstra poziția de lider al PSD și pentru a oferi social-democraților o cale de a ieși din criza de identitate, vor fi un efect benefic al tăierilor de până acum și al încetinirii investițiilor marcate de încheierea PNRR.
Marea problemă va apărea în 2028, atunci când România va trebui să găsească soluții pentru a duce deficitul de la 5 la 3%, așa cum prevede tratatul european. Acest lucru nu se va putea face fără noi măriri de taxe, susține profesorul Bogdan Glăvan.
