Războiul dintre SUA, Israel și Iran a părut, la început, o veste proastă pentru Ucraina: atenția Washingtonului s-a mutat spre Orientul Mijlociu, armele americane au devenit mai greu de obținut, iar creșterea prețului petrolului a adus mai mulți bani Rusiei.
Dar Kievul a încercat să transforme criza într-o oportunitate. Volodimir Zelenski a mers în statele din Golf, lovite și ele de rachete și drone iraniene, pentru a vinde expertiza Ucrainei în războiul cu drone, a obține parteneriate și, posibil, sisteme de apărare aeriană.
În același timp, Ucraina atacă tot mai mult infrastructura energetică rusă și primește un nou sprijin financiar european. Întrebarea rămâne însă dacă toate acestea pot duce la un armistițiu cu Rusia sau doar îi oferă Kievului o poziție mai bună pentru negocieri care, deocamdată, nu avansează, scrie BBC într-o analiză.
Ucraina transformă criza din Orientul Mijlociu într-o oportunitate
Volodimir Zelenski a profitat de războiul cu Iranul pentru a arăta că Ucraina nu este doar o țară care cere ajutor militar, ci și una care poate exporta lecții de război învățate pe câmpul de luptă.
În martie, apoi din nou în aprilie, liderul ucrainean a mers în Arabia Saudită și în zona Golfului, unde a prezentat expertiza Kievului în apărarea împotriva dronelor și rachetelor. Țări precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar au fost lovite în ultimele săptămâni de atacuri iraniene, ceea ce le face mult mai interesate de experiența Ucrainei.
Ucraina a semnat acorduri cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar pentru schimb de tehnologie și expertiză în domeniul dronelor. „Vrem să îi ajutăm să se apere. Și vom continua să construim astfel de parteneriate cu alte țări”, a spus Zelenski.
Miza nu este doar diplomatică. Ucraina speră ca aceste relații să se transforme și în contracte de apărare, finanțare sau acces la sisteme de apărare aeriană de care are mare nevoie.
Lecția dronelor: Ucraina are ceva valoros de oferit
Unul dintre cele mai importante argumente ale Kievului este experiența dobândită în fața dronelor iraniene Shahed, folosite masiv de Rusia împotriva orașelor ucrainene.
Shahed-136 și versiunea rusească Geran sunt arme relativ ieftine, cu rază lungă de acțiune, folosite pentru a epuiza apărarea antiaeriană. Potrivit BBC, o dronă Shahed poate costa între 80.000 și 130.000 de dolari, în timp ce Zelenski susține că Ucraina a dezvoltat metode de interceptare care pot costa chiar și 10.000 de dolari per țintă - mult mai puțin decât rachetele clasice de apărare aeriană, care pot costa milioane.
Această experiență a devenit relevantă nu doar pentru Orientul Mijlociu, ci și pentru NATO. Mai multe state europene au devenit mult mai atente la amenințarea dronelor după incidentele și alertele din orașe europene.
În aprilie, Ucraina a semnat acorduri importante de cooperare militară cu aliați europeni. Unul dintre ele, cu Norvegia, are o valoare de 8,6 miliarde de dolari, ca parte a unui pachet mai amplu de sprijin până în 2030. Un alt acord, cu Germania, include drone, rachete, software și sisteme moderne de apărare, evaluate la 4,7 miliarde de dolari.
Orientul Mijlociu a complicat accesul Ucrainei la arme americane
Există însă și un efect negativ major: Statele Unite au mai puține echipamente disponibile pentru Europa și Ucraina, deoarece consumă resurse militare în Orientul Mijlociu.
Trump a recunoscut această logică atunci când a fost întrebat despre redirecționarea armelor: „Facem asta tot timpul. Uneori luăm de la unul și folosim pentru altul”, a spus el, potrivit BBC.
Pentru Ucraina, acest lucru înseamnă că devine tot mai important să obțină sprijin direct de la europeni și din statele Golfului. Zelenski a spus recent pentru Le Monde că țările din Orientul Mijlociu au anumite rachete de apărare aeriană de care Ucraina nu dispune în cantități suficiente și că Kievul ar vrea să ajungă la un acord pentru acestea.
Petrolul: avantaj pentru Rusia, țintă pentru Ucraina
La început, războiul cu Iranul a părut să ajute direct Rusia. Blocajele și riscurile din Strâmtoarea Ormuz au împins în sus prețul petrolului, iar Moscova a putut vinde mai mult petrol, la prețuri mai mari. Trump a reînnoit și o derogare care permite unor țări să cumpere petrol rusesc sancționat, din cauza costurilor globale ridicate, potrivit analizei BBC.
Pentru Ucraina, acesta era un risc evident: cu cât Rusia câștigă mai mult din energie, cu atât poate finanța mai mult timp războiul.
Kievul a răspuns prin intensificarea atacurilor asupra infrastructurii energetice ruse. Zelenski susține că Rusia înregistrează pierderi „critice”, de miliarde de dolari, în sectorul energetic.
Potrivit datelor citate de BBC, veniturile Rusiei din exporturile de țiței au crescut în a treia săptămână a războiului cu Iranul până la un nivel de 2,3 ori mai mare decât în perioada decembrie–februarie. Dar în a patra săptămână, atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice au redus veniturile Rusiei cu aproximativ 1 miliard de dolari, anulând circa două treimi din câștigurile săptămânii precedente.
Banii europeni, un alt câștig pentru Kiev
Un alt efect indirect favorabil Ucrainei a venit din Europa. Kievul a primit undă verde pentru un împrumut de 90 de miliarde de euro, susținut de UE, destinat achiziției și producției de echipamente militare în următorul an.
Împrumutul fusese blocat luni întregi de Ungaria, în perioada în care Viktor Orbán, apropiat de Kremlin și de Donald Trump, era la putere. Înfrângerea electorală a lui Orbán, favorizată și de nemulțumirea populației față de creșterea costurilor energiei provocată de războiul cu Iranul, a permis deblocarea fondurilor.
Pentru Ucraina, aceste evoluții sunt importante pentru că îi dau mai multă autonomie militară și financiară într-un moment în care sprijinul american este nesigur.
Trump vorbește din nou despre o „soluție” rapidă, dar negocierile nu avansează
Pe fondul acestor evoluții, Donald Trump a spus miercuri că este încrezător că o „soluție” pentru Ucraina poate fi găsită „relativ rapid”, după o discuție „foarte bună” cu Vladimir Putin.
Nu este prima dată când Trump vorbește optimist despre Putin și despre posibilitatea unui acord, în timp ce critică direct sau indirect Ucraina pentru lipsa unui armistițiu. Până acum însă, o „soluție” nu s-a concretizat.
BBC notează că doi dintre oamenii desemnați de Trump pentru negocieri, Jared Kushner și Steve Witkoff, nu au ajuns încă la Kiev în capacitate oficială, deși au mers la Moscova. Zelenski a descris absența lor drept „lipsă de respect”.
Witkoff a fost la Moscova de mai multe ori și s-a întâlnit cu Putin. Administrația Trump neagă că ar favoriza Rusia, dar la Kiev și în mai multe capitale europene există îngrijorarea că Washingtonul urmărește mai degrabă „stabilitate strategică” și o eventuală relație funcțională cu Moscova, decât o pace durabilă și sigură pentru Ucraina.
De ce este sceptică Ucraina
În privat, mulți oficiali ucraineni se îndoiesc că administrația Trump va oferi garanțiile de securitate pe care Kievul le consideră necesare. O încetare a focului fără garanții solide ar putea doar îngheța conflictul și i-ar permite Rusiei să revină mai târziu.
Mark Cancian, expert la Center for Strategic and International Studies, spune pentru BBC că este greu de imaginat un set de garanții de securitate care să fie suficient de credibil pentru Ucraina și, în același timp, acceptabil pentru Rusia, SUA și europeni.
Aceasta este problema centrală: Ucraina nu vrea doar oprirea luptelor, ci o formă de protecție care să împiedice Rusia să atace din nou.
Rusia nu pare pregătită să oprească războiul
Deși economia rusă este afectată de sancțiuni și de costurile războiului, Kremlinul nu dă semne clare că ar vrea să încheie conflictul. Dimpotrivă, Rusia a intensificat atacurile asupra civililor și infrastructurii ucrainene, profitând de faptul că atenția internațională este concentrată pe Orientul Mijlociu.
Luke Cooper, cercetător la London School of Economics și director al programului pentru Ucraina din cadrul PeaceRep, spune că un guvern rus rațional ar opri războiul, mai ales dacă ar primi relaxarea sancțiunilor. Dar Putin nu gândește în acești termeni.
„Este vorba despre deciziile unei singure persoane, cu ambiții imperiale, care conduce un sistem autocratic”, spune Cooper, citat de BBC.
Europa vrea pace, dar ezită să apese pedala până la capăt
BBC subliniază și dilema europeană. Liderii europeni spun de ani de zile că vor sprijini Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”, dar criticii spun că Europa mai degrabă gestionează războiul decât încearcă agresiv să îl încheie în condiții bune pentru Kiev.
Tom Keatinge, director la Royal United Services Institute, spune că europenii continuă să aștepte ca americanii să acționeze, deși UE este un bloc economic uriaș și ar putea exercita o presiune mult mai mare asupra Rusiei.
Uniunea Europeană lucrează acum la al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Însă una dintre cele mai mari dispute rămâne legată de cele aproximativ 210 miliarde de euro în active ale Băncii Centrale a Rusiei înghețate în UE, în special în Belgia. Liderii europeni ezită să folosească direct acești bani pentru Ucraina, invocând riscuri juridice și reputaționale.
Poate fi armistițiul mai aproape?
Analiza BBC sugerează că războiul cu Iranul a întărit Ucraina în câteva moduri neașteptate:
- i-a dat ocazia să își transforme experiența cu dronele într-un produs diplomatic și militar valoros
- i-a deschis uși în statele bogate din Golf
- a accelerat interesul european pentru apărarea anti-dronă
- a dus la deblocarea unui împrumut european major
- a arătat că infrastructura energetică rusă poate fi lovită cu efect economic real
Dar toate acestea nu înseamnă automat că un armistițiu este aproape.
Kievul ar putea intra într-o eventuală negociere cu o poziție ceva mai bună. Totuși, Rusia nu arată că vrea să oprească războiul, SUA sunt absorbite de Orientul Mijlociu, iar Europa ezită să ia măsuri decisive. În aceste condiții, un armistițiu depinde mai puțin de faptul că Ucraina s-a întărit și mai mult de întrebarea dacă Washingtonul și Europa vor fi dispuse să pună suficientă presiune pe Moscova.
Fără suficient asfalt și canalizare, dar cu bănci „inteligente” de mii de euro. Cea mai nouă găselniță de spart banii din PNRR, în satele din România
Superliga: U Cluj câștigă dramatic
Oscarurile trag linie în fața AI: actorii și scenariile generate de inteligența artificială nu vor fi eligibile. Cazul Val Kilmer (Video)
România a pierdut aproape jumătate de miliard de euro din PNRR. Dragoș Pîslaru: Data viitoare poate ne învățăm minte
