După două luni și două săptămâni, judecătorii Curții Constituționale, cu o majoritate de 6-3, conform unor surse consultate pentru scrierea acestui articol, au decis că legea reformei pensiilor speciale ale magistraților, adoptată de Guvernul României prin asumarea răspunderii în fața Parlamentului, este constituțională.
Timp de aproape 80 de zile, opinia publică a fost martora unei confruntări de o intensitate majoră între sistemul politic și cel de justiție, cu privire la influența, puterea și privilegiile magistraților.
Aceștia din urmă au fost conduși de judecătoarea Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, care și-a subordonat Consiliul Superior al Magistraturii, secția de judecători, și Inspecția Judiciară.
Pensiile speciale ale magistraților au reprezentat un motiv de profundă nemulțumire în societate din cauza faptului că nu sunt calculate pe baza principiului contributivității, cum sunt restul, sunt mai mari decât media salariilor, iar magistrații pot ieși la pensie mai devreme de 50 de ani.
Proiectul de lege propus de Guvern și adoptat de Parlament a redus pensia la 70% din salariul net și a mărit vârsta de pensionare la 65 de ani, cu o perioadă de grație de 15 ani. În viitorul deceniu și jumătate, magistrații care îndeplinesc condițiile de vechime se pot pensiona în baza vechii legi, adică mai devreme.
O criză falsă
Validarea acestei legi prin decizia CCR din data de 18 februarie a produs o adevărată furie în zona sistemului de justiție controlat de Lia Savonea.
“Acest nou cadru legislativ va produce efecte grave asupra funcționării sistemului judiciar”, se arată într-un comunicat oficial transmis de CSM la scurt timp după anunțul CCR.
“Creșterea din nou a vârstei de pensionare a magistraților şi eliminarea pensiei de serviciu nu doar că riscă să genereze plecări din sistemul judiciar, ci transformă profesia de magistrat într-una neatractivă pentru noile generații de profesioniști ai dreptului”, se mai arată în comunicatul CSM.
În România, în fiecare an, între 8.000 și 10.000 de tineri promovează studii de drept cu licență, conform datelor publicate de Ministerul Educației.
Cele mai importante 6 facultăți de drept de stat din țară - București, Cluj, Iași, Timișoara, Sibiu și Craiova - dau între 3.000 și 3.500 de absolvenți în fiecare an.
La Institutul Național al Magistraturii sunt scoase la concurs între 200 și 250 de locuri în fiecare an. Institutul formează printr-un program de școlarizare de doi ani (master) procurori și judecători.
Concurența este, în medie, de peste 8 candidați pentru un loc, conform datelor institutului.
În niciun caz, nu există o criză de personal calificat în domeniul dreptului, așa cum sugerează comunicatul CSM, dar există altceva.
Precedent
O combinație toxică de interese blochează accesul în profesia de judecător și procuror, în primul rând pentru a proteja privilegiile celor care sunt în sistemul de justiție și, în al doilea rând, pentru a oferi o pârghie importantă sistemului politic de control asupra celui juridic prin întreținerea unei crize de personal, devenită cronică, în ciuda faptului că mii și mii de absolvenți ai facultăților de drept nu-și găsesc de lucru.
“Deficitul mare de magistrați, numărul de patru ori mai mare decât media europeană al dosarelor înregistrate pe rolul instanțelor şi imposibilitatea de recrutare de personal au fost în mod constant aduse în atenția publică, fiind ignorate de celelalte puteri în stat, singura preocupare manifestată în acest sens fiind aceea a afectării statutului magistratului”, se mai arată în comunicatul CSM.
SOLUȚIE. Avocatul Florin Durgheu susține că o eventuală criză de magistrați, ieșiți din sistem după decizia CCR, poate fi rezolvată rapid prin angajarea unor juriști și avocați cu experiență - Foto: Facebook/ Constantin Florin Durgheu
Într-o discuție cu avocatul Constantin Florin Durgheu, specializat în drept penal, cu o experiență în profesie de aproape trei decenii, acesta a spus că o criză de personal la nivelul magistraturii se poate rezolva rapid.
“S-a întâmplat și în urmă cu 20 de ani, la prima mare reformă a sistemului de justiție, în contextul aderării României la Uniunea Europeană. Atunci au fost organizate concursuri pentru poziții de judecători și procurori pe lângă judecătorii, tribunale și curți de apel, la care puteau participa juriști și avocați care aveau o anumită vechime”, a declarat avocatul Florin Durgheu, pentru spotmedia.ro.
“Cred că și acum se poate face același lucru dacă se dorește cu adevărat să se rezolve problema crizei de personal din sistemul de justiție și a încărcării magistraților cu prea multe dosare”, a mai adăugat avocatul.
Presiunea publică
Nevoia elitei politice de a controla sistemul de justiție a creat monstrul pe care călărește astăzi judecătoarea Lia Savonea, provocând o adevărată criză de încredere în societatea românească.
PSD și PNL, principalele partide de guvernare din ultimele decenii, preocupate să limiteze investigațiile procurorilor și eventualele trimiteri în judecată pentru corupție a liderilor politici au acționat pe trei planuri:
- Au cumpărat bunăvoința magistraților aflați în activitate prin pensii speciale uriașe și pensionare rapidă;
- Au limitat intrarea în profesie a tinerilor absolvenți de drept prin filtrarea lor de către anumiți magistrați pe baza unor criterii subiective;
- Au subfinanțat sistemul de justiție pentru a mări volumul de muncă a procurorilor și judecătorilor cu efectul imediat al lungirii proceselor, astfel încât, inculpații să beneficieze de prescripții;
Judecătoarea Lia Savonea, actualul CSM și Inspecția Judiciară sunt efecte ale acțiunii politice. Prin modalitățile prezentate mai sus au fost anihilate investigațiile de corupție și deturnarea masivă de fonduri publice.
Doar revolta unei mari părți a opiniei publice, afectată de creșterea constantă a taxelor și impozitelor, împotriva privilegiilor magistraților a dus la punerea pe agendă a unei reforme a pensiilor speciale.
Simplu, dar foarte complicat
Decizia CCR din data de 18 februarie a provocat furia judecătoarei Lia Savonea, care s-a prezentat, mereu, în fața magistraților ca apărătoarea privilegiilor lor. Decizia va avea efecte importante în interiorul sistemului de justiție.
Curtea Constituțională a respins, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție... și a constatat că... legea, în ansamblul său, e constituțională în raport cu criticile formulate.
Curtea Constituțională a României, decizie 18 februarie
Odată cu reducerea pensiilor speciale e nevoie de o adevărată reformă instituțională care să scoată Justiția de sub controlul politic într-o măsură cât mai mare.
De asemenea, e nevoie de reținere din partea liderilor politici în ce privește amestecul în procese și lansarea a tot felul de inginerii legislative prin care să-și protejeze interesele de posibilele acțiuni ale magistraților.
Dar, mai ales, e necesară finanțarea sistemului de justiție pentru a accelera procesele și a scădea încărcarea profesională de pe judecători și procurori, venită la pachet cu o responsabilizare a acestora pentru modul în care-și exercită profesia. Simplu, dar foarte complicat.