Ieșirea de la guvernare a devenit nu doar noul slogan adoptat de PSD, ci și modalitatea prin care poate fi constrânsă coaliția să facă doar ce vor social-democrații.
PSD s-a supărat că USR a fost împotriva funeraliilor de stat pentru Ion Iliescu și pe moment nu vrea să mai participe la ședințele coaliției, dacă aceasta nu-i respectă câteva dorințe clare: adoptarea pachetului pentru eliminarea privilegiilor, discuții pe marginea rectificării bugetare cu scopul continuării investițiilor, după cum a spus răspicat liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu.
Tabăra care i se opune acestuia, condusă de Titus Corlățean, candidat la șefia PSD, este de părere că „PSD nu este consultat în privința deciziilor guvernamentale”.
Corlățean declară că poziția partidului e „inacceptabilă” și că ar trebui analizată în forurile social-democraților tăcerea PSD din ultimele săptămâni. Totuși, nici Corlățean nu e vreun vorbăreț, a tăcut când a venit dosarul Nordis peste Marcel Ciolacu, la fel ca atunci când Liviu Dragnea voia să schimbe Codul Penal doar pentru a se salva pe el însuși de acuzațiile procurorilor anticorupție.
Revolta PSD, o formulă de șantaj
PSD se revoltă nu doar ca o formulă de șantaj împotriva premierului Ilie Bolojan, ci și împotriva celor care au condus partidul în ultimii cinci ani și care l-au adus la un minim istoric.
Fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, le-a cerut nu doar social-democraților din zona Moldovei, ci și celorlalți colegi din alte partide să voteze următoarea moțiune de cenzură dacă vor fi oprite lucrările la autostrăzile A7 și A8.
Premierul i-a răspuns că autostrăzile, calea ferată, sănătatea, proiectele de apă şi canalizare sunt o prioritate, dar că nu există pentru toate finanţare.
Liderul PSD Arad, Mihai Fifor, a vorbit din nou despre ieșirea de la guvernare, acuzând USR de imaturitate și demonstrând care e direcția în care se îndreaptă social-democrații, care caută un pretext pentru a glisa: „România are nevoie de oameni de stat”, „nu de bullying USRist”.
Între pretexte și șantaj, taberele din PSD se reconfigurează înaintea congresului din toamnă care urmează să aleagă noua echipă de conducere.
În același timp, felul în care PSD se opune reformelor de orice fel a devenit o amenințare pentru Guvernul Bolojan. O spun inclusiv agențiile de rating.
Moody’s a menționat acum o lună că „atât factorii interni, cât și cei externi cresc riscul unei înrăutățiri suplimentare a perspectivei de creștere, ceea ce ar putea complica efortul de consolidare fiscală“.
Experții de la Moody’s merg mai în profunzime cu analiza și ajung la concluzia că PSD a scăzut mult în ultimele luni (13% potrivit INSCOP, iulie 2025), în vreme ce PNL, USR și AUR au câștigat teren:
„Alegerile interne pentru conducerea PSD din această toamnă, precum și rotația funcției de prim-ministru de la PNL la PSD în 2027, sunt teste importante ale angajamentului partidului față de coaliție.“
Agenția de rating Fitch ia în calcul aceleași riscuri și adaugă că cele două mari partide din arcul de guvernământ sunt deja în dezacord în mai multe privințe, inclusiv susținerea impozitului progresiv de către PSD.
Va urma PSD calea suveraniștilor?
România va primi noile calificative în funcție de efectele măsurilor de consolidare fiscală: Fitch va anunța pe 15 august unde se află țara, Moody’s pe 12 septembrie, iar cea mai influentă agenție, Standard & Poor's (S&P), în octombrie.
Până atunci, jocul de glezne al PSD va continua, iar în spatele condițiilor de suprafață pe care le impune, există și altele care țin inclusiv de propria clientelă.
Trendurile din partid se pot schimba însă, după cum a spus de curând chiar Sorin Grindeanu, un moderat compromis de Ordonanța de Urgență 13 din 2017, pe care a dat-o ca prim-ministru pentru amnistierea faptelor de corupție în general și pentru salvarea șefului său de partid, Liviu Dragnea în particular. Grindeanu vorbește astfel despre cele trei curente din partid:
(1) curentul naționalist, al cărui exponent a fost Dragnea și care a adus partidului „niște procente foarte mari”. Pe acest culoar se poate înscrie Corlățean, care nu și-a ascuns niciodată reflexele suveraniste, nici chiar când au rămas în cursă Nicușor Dan cu George Simion;
(2) curentul social-democraţiei de tip european, cum a fost pe vremea lui Mircea Geoană, aici s-ar înscrie europarlamentarul Victor Negrescu și susținătorii lui;
(3) curentul de tip original, după cum l-a definit Sorin Grindeanu: „PSD-ul trebuie să aibă specificul său în România” și „să evite să se înscrie în linia partidelor socialiste europene clasice”. Aici vrea să rămână Grindeanu, la mijloc, să nici nu supere prea tare Bruxelles-ul, dar nici să nu accepte tot ce i se cere: să fie mai degrabă în afara standardelor UE, decât în interiorul dezbaterilor sale.
Dacă la congresul PSD câștigă aripa Corlățean, partidul se înscrie pe calea suveraniștilor, nu doar pentru a-și recupera electoratul plecat la AUR, ci și din convingere, fiindcă mereu a existat în rândul social-democraților o grupare consistentă de naționaliști, ascunși uneori în spatele unui europenism ipocrit, dând alteori glas vechiului euroscepticism.
Sabina Fati