La o săptămână după votarea moțiunii de cenzură care a dus la demiterea guvernului, Sorin Grindeanu se apropie de momentul în care va fi desemnat de președintele Nicușor Dan să realizeze o nouă majoritate parlamentară și să conducă un nou Executiv. Dar va fi unul slab și dependent de susținerea AUR.
Citate relevante:
- Criza pe care o trăim este continuarea unui moment care nu s-a încheiat niciodată după alegerile din 2024.
- Mă gândesc la paralela cu Florin Cîțu: după ce a fost picat prin moțiune, toată lumea a încercat să scape de el. Aici s-a întâmplat exact invers. Bolojan nu a fost cel mai bun strateg om politic – rolul unui premier este să mențină o majoritate. Dar după moțiune pare reîncărcat.
- PSD performează la alegeri în care e vorba de „liniște” – liniștea iliesciană din anii ’90. Când încearcă să creeze tensiune, avem o mobilizare în rândul electoratului advers. PSD este bun la mobilizarea cu primarii, dar tranziția către social media nu i-a reușit.
Cum e în Danemarca?
A venit primăvara și e plăcut. Și aici sunt probleme politice serioase: după alegerile parlamentare de la sfârșitul lunii martie, Danemarca are unul dintre cele mai fragmentate parlamente din Europa, cu 12 partide. Săptămâna trecută, negocierile în jurul social-democraților s-au prăbușit, iar partidul principal de dreapta a primit mandatul de a forma guvernul. Există și aici o agitație în jurul formării guvernului.
Ar trebui să ne obișnuim și în România cu acest tip de fragmentare politică?
Este o tendință foarte vizibilă în ultimii 10-15 ani. În științele politice se spunea că Estul European este mai fragmentat, iar Vestul mai bine organizat - dar nivelurile de volatilitate și fragmentare au început să fie similare. Aveam o axă principală de conflict între stânga și dreapta economică, acum avem o axă secundară, identitară. De aici, apariția partidelor populiste, radicale de dreapta și a Verzilor. Am văzut asta și la alegerile locale din Marea Britanie săptămâna trecută, deși sistemul electoral de acolo nu încurajează acest fenomen.
Cum vezi criza din România? Spre ce ne îndreptăm?
Criza pe care o trăim este continuarea unui moment care nu s-a încheiat niciodată după alegerile din 2024.
Atunci am avut un șoc politic, toate partidele ne-au spus că au înțeles mesajul și am construit o coaliție nefirească, cu patru partide plus minoritățile, cu abordări ideologice și baze electorale extrem de diferite.
E greu să ții împreună aceste partide chiar și în vremuri normale. Or, noi nu suntem în vremuri normale: avem austeritate și o situație economică complicată.
De obicei, austeritatea crește sprijinul pentru partidele populiste - exact ce se întâmplă și la noi.
O cauză majoră a crizei este că PSD nu s-a obișnuit cu noul său statut. Un partid care în 2016 avea 45-46% se află acum la 22% - cel mai slab rezultat din ultimii 25 de ani.
A ratat de două ori prezența în turul al doilea la prezidențiale și nu știe cum să se poziționeze față de AUR, pentru că simte că votanții se duc acolo. Probabil PSD a crezut că un șoc electoral îl va ajuta.
Avem două scenarii: Sorin Grindeanu desemnat premier sau Ilie Bolojan redesemnat. Cum vezi situația?
Acestea sunt cele mai realiste scenarii. Alegerile anticipate sunt foarte greu de realizat la noi și niciodată nu s-au ținut, chiar și atunci când actorii principali le doreau.
Președintele a exclus clar această posibilitate. Scenariul intrării AUR la guvernare cred că trebuie scos de pe masă, indiferent de ce spun partidele.
Continuarea firească este o desemnare din partea PSD. Nu am avut dezescaladarea despre care vorbea președintele: PNL, alături de USR, spune în continuare că nu va forma o coaliție cu PSD. PSD, chiar și cu 22%, este cel mai mare partid din Parlament și e firesc să încerce să formeze un guvern.
Mesajul PNL și USR a fost: „Ați venit cu o moțiune de cenzură cu o componentă economică importantă, deci aveți un plan alternativ - puneți-l în aplicare.”
Poate PSD să formeze o majoritate în Parlament? Și ar fi de dorit să o facă?
Se găsesc destui parlamentari „voiajori” care să se alăture guvernării.
Dar gândiți-vă cum ar arăta o guvernare cu oameni din SOS, POT, parlamentari despre care nu se știe dimineața în ce grup politic se află. Până seara se pot schimba.
Ar fi o guvernare de tip circ. Mi se pare interesant că am avut tot acest discurs despre faptul că „extremiștii nu trebuie să susțină guvernarea” și i-am pus doar pe cei de la AUR în această tabără.
Dar SOS este partidul doamnei Șoșoacă, care a fost la ambasada Rusiei acum două zile, iar POT îl susține explicit pe Călin Georgescu.
Întrebarea este dacă PSD chiar și-ar dori o astfel de guvernare, pentru că partidul premierului este cel care decontează cel mai mult. Ce va face PSD – va reduce TVA-ul, va crește pensiile și salariile? Dacă, după ce a criticat dur austeritatea, nu își schimbă major abordarea, dezamăgirea celor care au crezut că „scăpăm de Bolojan și lucrurile se vor îmbunătăți” va fi și mai profundă.
După moțiunea de cenzură, Bolojan pare mai degrabă reîncărcat politic decât marginalizat. Cum explici?
Mă gândesc la paralela cu Florin Cîțu: după ce a fost picat prin moțiune, toată lumea a încercat să scape de el.
Aici s-a întâmplat exact invers. Bolojan nu a fost cel mai bun strateg om politic - rolul unui premier este să mențină o majoritate. Dar după moțiune pare reîncărcat. Dacă PNL continuă să guverneze, există o predictibilitate în privința măsurilor care vor fi luate. Incertitudinea vine din partea cealaltă: s-au ridicat foarte mult așteptările, dar nu e clar cât spațiu fiscal există pentru măsuri alternative.
Cum explici blocajul comunicațional al PSD după moțiune, în condițiile în care Bolojan are acum susținere masivă în social media?
PSD performează la alegeri în care e vorba de „liniște” - liniștea iliesciană din anii ’90. Când încearcă să creeze tensiune, avem o mobilizare în rândul electoratului advers.
PSD este bun la mobilizarea cu primarii, dar tranziția către social media nu i-a reușit.
Strategia votului intern părea luată din zona comercială, fără să înțelegi cui te adresezi și care e potențialul de contrareacție - campania a devenit o memă.
Problema structurală pornește de la justificarea acțiunii. PSD putea centra acest moment în jurul unor teme-cheie: bugetul, pensiile și salariile.
În schimb, a fost o relație stricată la nivel personal cu Bolojan. Există nemulțumire reală - într-un sondaj din ianuarie, mulțumirea față de situația economică era 2,5 din 10. Dar nu poți transfera automat 80% din nemulțumire asupra lui Bolojan. PSD nici nu a fost clar cu ce își dorește - chiar și planul lor social era un talmeș-balmeș.
Există o cale ca PNL și USR să revină la guvernare cu Bolojan premier?
E mai degrabă pasul al doilea. Am văzut o nuanțare în comunicarea lui Bolojan: după votul intern din PNL, a spus că PSD are prima șansă, iar dacă nu reușește, urmează liberalii.
Suntem în situația în care toată lumea vrea să iasă de la guvernare ca să rămână la guvernare.
PNL a fost umilit prin votul de 285 împotrivă, iar acum încearcă o umilire similară pentru PSD, astfel încât acesta să spună că nu poate forma singur guvernul. Abia atunci PNL poate veni să-și asume guvernarea.
Bursa crește din frică? În plin haos politic și cu recesiunea la ușă, teama de inflație aruncă leii românilor în euro și în acțiuni
Presa din Spania se înclină în fața FC Barcelona după câștigarea titlului
De ce au girafele limba mov închis? Ipoteze care dau de furcă cercetătorilor
Hoții de lemne vor fi urmăriți cu inteligența artificială. Sistemul va fi dezvoltat de STS
