Episodul devoalat recent în spațiul public, în Republica Moldova, privind recrutarea lui Ion Creangă, șeful Direcției Juridice a Parlamentului, de către ofițeri ai Direcției Principale de Informații a Ministerului rus al Apărării (adjunctul atașatului militar rus acreditat la Ambasada rusă de la Chișinău, Dmitri Kelov), relevă resursele și sugerează amploarea războiului hibrid al Moscovei împotriva Chișinăului.
Foarte probabil, cu poveștile în alfabet chirilic ale lui Ion Creangă trimise superiorilor săi de la Moscova, povestitorul contemporan (povestitor-fake, plagiator ridicol și penal al marelui său omonim) își va fi făcut deja nu doar volum ilustrat, ci și casă de vacanță la munte.
Ne putem imagina că volumele de povestiri ale unor autori penali din Republica Moldova cu talent de scriitor clandestin, dornici de înavuțire ilicită și apți pentru trădare, căptușesc până la refuz rafturile cu documente secrete din arhivele serviciilor speciale rusești dedicate Republicii Moldova.
Moscova și-a creat și rafinat, în timp, în Republica Moldova, o mică armată de slugi pe care o controlează periodic și cu ajutorul căreia ține captiv, în zona gri, viitorul românilor de peste Prut.
Influența rusă în Republica Moldova este covârșitoare (încă). Ea se exprimă în gesturi simple și clare de ocupanți (am fost martor direct la unele dintre acestea), în legiuni de trădători plătiți regește, în colivii ideologice mascate, în mirajul lumii ruse – construit în Basarabia, cu biciul și tancul, cu temnițe și cimitire fără cruci în Siberia, de peste 200 de ani.
Pentru menținerea în viață a acestui miraj se plimbă zilnic sacoșe cu ruble de la Moscova la Chișinău, călăresc trolii din Sankt-Petersburg feisbucul muscalilor de mâine, se reconstruiesc pușcăriile din Siberia și drumurile către acestea.
De la Comrat la Chișinău și de la Bălți la Tiraspol, “mirajul lumii ruse” este ținut în viață pentru proiectul alternativ neoimperialist al Moscovei – ocuparea de jure și de facto a întregului teritoriu al Republicii Moldova.
Deocamdată, acest proiect așteaptă în penumbră – îi lipsesc Moscovei resursele spre a ajunge cu trupe acolo, prin culoarul sudic al frontului din Ucraina. În așteptarea acestuia, se construiește harnic proiectul principal – vasalizarea politică a Republicii Moldova. Un război hibrid de proporții se desfășoară în prezent, în Republica Moldova, pentru atingerea acestui obiectiv.
Nu vedem în totalitate instrumentele și actorii acestuia. Vedem cadrul larg și scena. Cunoaștem regizorul; am mai văzut producții hibride ale acestuia; pe unele din ele le trăim încă; pe unele din ele le trăim și dincoace.
Vedem zilnic rezultatele acestui război hibrid dincolo: Republica Moldova se zbate și acum indecis, la 33 de ani de independență, în coliv(i)a gri a neutralității construită în subteranele Lubiancăi.
Acest război hibrid se bazează pe agenți, provocatori, sabotori, impostori și nostalgici. Acest război hibrid se bazează pe ruble, tancuri, gaz, bici și iluzii.
Acest război hibrid se bazează pe banii de pensii trimiși din Moscova, care întrețin iluziile post-sovietice nostalgice ale seniorilor din Republica Moldova. Pe un sistem stratificat de propagandă, căruia nimeni, în Republica Moldova, nu i-a putut tăia până acum, definitiv, dinții care proslăvesc minciuni.
Capetele hidrei rânjesc peste tot în Republica Moldova, liber și toxic, în limba rusă – la posturile principale de televiziune, în chioșcurile cu ziare, în social-media, pe aleile străjuite de scriitori români în Grădina Publică „Ștefan cel Mare” etc.
Aceste capete ale hidrei întrețin și cultivă zilnic minciuna unei Rusii ortodoxiste, protecționiste, generoase, eliberatoare, ale cărei fală și putere i-ar putea apăra din nou pe cei ce cred în ea și sunt gata să își reînnoiască jurământul de fidelitate față de țar.
Acest război hibrid se bazează pe sacoșele de ruble trimise harnic spre socialiști, spre soldățeii de plumb ai unei armate fără glorie, spre agenții de influență, spre țintele vulnerabile la ideologie, minciună, bici sau șantaj.
Acest război hibrid se bazează pe instrumentele de șantaj economic create în timp și perfecționate (și propovăduite) mai ales în zonele vulnerabile – în raioanele transnistrene, în UTA Găgăuzia, în satele paupere etc.
Acest război hibrid se bazează pe narațiunile chirilice ale lui Ion Creangă și ale celor asemenea acestuia, care pot fi nepermis de mulți și de periculoși în Republica Moldova.
Acest război hibrid se bazează pe narațiunile pro-ruse publice care se hrănesc din solul fertil al nostalgiei neo-sovietice a seniorilor. Cea mai recentă dintre acestea, produsă de auto-proclamatul candidat al blocului Pobeda la alegerile prezidențiale, Vasile Bolea, găzduită de presa cu lanț din Rusia, este chiar scandaloasă (“interesul nostru național nu este Europa”, “nimeni nu ne așteaptă în Europa”, “directivele europene generează colonizarea țării noastre”, “am avut prosperitate când eram parte a unei țări mari (n.n. URSS”), “este nevoie de o nouă uniune în locul URSS (n.n. Uniunea Europeană Eurasiatică sau BRICS)” etc).
Acest război hibrid se bazează pe tăcerea și complicitatea celorlalți. Pe interesele politice și electorale menite a-i ține aproape pe votanți, pe războaiele fratricide dintre pro-europeni și unioniști, pe orgoliile de vedetă ale unor lideri, întreținute de armata de troli din Sankt-Petersburg și de armata de pioni pitici din teritoriu etc.
Acest război hibrid se bazează pe inabilitățile Occidentului (ale României inclusiv, ale României în particular) de a construi, apăra și promova, în Republica Moldova, proiectul geopolitic pe care și-l doresc majoritatea cetățenilor din Republica Moldova – proiectul european.
Forțele proeuropene din Republica Moldova (le includ aici pe cele unioniste) au un potențial uriaș de reacție, un potențial uriaș de apărare în acest război hibrid.
Citeşte integral analiza scrisă de Dorin Popescu Poveștile chirilice ale lui Creangă pe CentrulPolitic.ro