La aproape un an de la momentul câștigării alegerilor, în urma deciziilor președintelui și a dezbaterilor create în jurul multora dintre ele, paradoxal, reiese că avem de a face cu un lider conflictual.
Tensiunea nu a apărut doar între Nicușor Dan și o mare parte dintre votanții săi, dar se observă una și în interiorul șefului statului.
Pentru un observator care monitorizează acțiunile politice ale președintelui, va fi greu de explicat logic obiectivul politic urmărit în discursul ținut de Ziua Europei, dar și reacția de justificare venită 48 de ore mai târziu.
“Este, de asemenea, adevărat că România a fost de multe ori slabă în interiorul Uniunii Europene, în discuțiile care au avut loc acolo. România nu și-a apărat de multe ori în mod coerent obiectivele, pentru că, din nou, e adevărat, pentru că e politică, nu este cenaclu, în interiorul Uniunii Europene, țările europene își promovează interesele naționale”, a spus Nicușor Dan în mesajul din data de 9 mai.
În comentariile legate de discursul ținut de Ziua Europei, cei mai mulți comentatori s-au referit la afirmațiile neadevărate legate de energia nucleară, care intră în contradicție cu cele privind politicile de mediu.
Au fost mai puține referințe la afirmația că România a fost slabă în UE, că a fost călcată în picioare și că interesele naționale nu au fost respectate.
Pentru orice om politic cât de cât experimentat, pentru orice jurnalist independent și pentru orice expert în afaceri internaționale, afirmația președintelui este nu numai falsă, dar și, profund, toxică.
Ea face parte din propaganda populist-extremistă, lansată de Rusia, începând cu 2014, imediat după anexarea Peninsulei Crimeea, cu scopul de a destabiliza țările din Uniunea Europeană.
E surprinzător să găsești în discursul președintelui României validarea unei astfel de idei otrăvite, efect al unui război informațional care a provocat un adevărat dezastru la noi în țară.
România n-a fost deloc slabă în UE. A fost tratată întotdeauna în funcție de puterea și influența liderilor ei, a avut acces la toate fondurile puse la dispoziție de Comisie prin bugetul multianual, iar, din perspectivă politică, e a șasea forță în Parlamentul European.
După fiasco, justificarea
După discursul “pro-occidental”, ținut de Ziua Europei, care a fost un fiasco din perspectiva multor susținători ai președintelui, fiind criticat pe rețelele sociale, a urmat justificarea.
“Ce am încercat eu să spun în acel discurs de Ziua Europei este că Europa e un organism viu, cu dezbateri foarte puternice, cu care societatea românească nu este conectată. Și nu am criticat”, a declarat președintele Nicușor Dan, la două zile de la surprinzătorul discurs.
Rămâne un mister de ce, dacă nu a criticat Europa, șeful statului a simțit nevoia să se justifice în fața opiniei publice cu privire la ceea ce a susținut acolo.
“Dacă vă uitați la structura discursului, am spus: da, Europa a făcut greșeli, dar Europa este un organism viu, democratic, în care toate aceste lucruri se dezbat cu cărțile pe masă, în mod direct, iar acele elemente de critică le găsiți, de exemplu, în discursul doamnei von der Leyen de acum o săptămână, de la Erevan. Deci interesul meu a fost tocmai de a stimula dezbaterea, nu, vezi, Doamne, să mă poziționez împotriva Europei…”, a mai subliniat președintele României.
Din declarațiile lui Nicușor Dan nu se înțelege prea bine dacă a criticat sau nu, pentru că se bat cap în cap: “am criticat, dar nu am criticat…”
Ce-a zis Ursula, ce-a înțeles Nicușor Dan
Mai mult, în discursul Ursulei von der Leyen, președintele Comisiei Europene, ținut la Erevan, Armenia, în data de 5 mai, la care pare să se refere Nicușor Dan, nu există nicio critică la adresa Europei.
E un plan de parcurs, cu obiective concrete, care prezintă deciziile viitoare luate cu scopul de a diversifica sursele de energie necesare pentru țările de pe bătrânul continent și de a încuraja dezvoltarea economică.
“Energia a fost mereu o piatră de poticnire pe piața internă. Dar acum, odată cu conflictul din Orientul Mijlociu, a devenit cu adevărat un punct de strangulare pentru noi”, a fost singura referire făcută la Erevan, Armenia, de Ursula von der Leyen la eșecurile din trecut ale politicii energetice a UE, dar nu în discursul oficial, ci într-un grup de lucru.
Inadecvare și erori
Cel mai probabil, Nicușor Dan se referă la o cu totul și cu totul altă declarație făcută de Ursula von der Leyen, cu două luni înainte și, în niciun caz, de Ziua Europei, ci în cadrul specializat al Summit-ului Energiei Nucleare, care s-a desfășurat în Franța, în luna martie.
“Această reducere a ponderii energiei nucleare a fost o alegere; consider că a fost o greșeală strategică din partea Europei să renunțe la o sursă fiabilă și accesibilă de energie cu emisii reduse”, a declarat Ursula von der Leyen, la vremea respectivă.
Contextul e important. El definește personalitatea, pregătirea și viziunea unui lider.
Nu te apuci să-i dai palme după ceafă fiului tău de ziua lui, pentru că ți-ai amintit că, în urmă cu un an, a luat un 4 la matematică.
Dacă vrei să-l ajuți ca părinte, ai o discuție cu el când se pregătește pentru o lucrare la materia respectivă și îi amintești să nu repete greșelile din trecut care l-au dus la o notă mică.
Buna credință îndeamnă la acceptarea explicațiilor președintelui, dar nu pot fi trecute cu vederea totala sa inadecvare și lunga listă de erori... ca să nu le spunem informații false.
În realitate, asta a provocat stupoarea din societate și a declanșat criticile.
Iar cel mai important aspect e repetiția acestei inadecvări în deja prea multe situații - legea legionarismului și fascismului, criza din justiție declanșată de documentarul Recorder, procesul de numire a procurorilor, susținerea publică a unui magistrat cu probleme de credibilitate profesională, e vorba de Cristina Chiriac, procurorul general al României, dar și o serie de mișcări de politică externă discutabile, cum ar fi umilirea repetată în fața lui Donald Trump, fără a obține nimic în schimb.
Goana după electoratul AUR
Succesiunea de inadecvări indică, în realitate, tensiunea internă a președintelui României, în care se dă o luptă între un număr de credințe și valori personale, mai degrabă conservatoare, și rolul pentru care a fost votat de 6 milioane de români: acela de a dezvolta în continuare România, de a o moderniza și de a o transforma într-o țară puternică.
Dacă votanții săi voiau mai puțină Europă în viața lor și mai mult naționalism, Nicușor Dan nu ar fi câștigat președinția, pentru că în finală era George Simion, liderul unei formațiuni naționalist-extremiste. Acesta și-a construit întreaga campanie pe mesaje populiste și pe fluturarea steagului pentru a păcăli lumea.
Oricâtă bunăvoință ar avea cineva, e greu să nu observe că actualul președinte nu și-a înțeles rolul, că instituția prezidențială funcționează, în cel mai bun caz, la fel ca pe finalul celui de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis, că inevitabil se observă o cantitate de vanitate și orgoliu în poziționările președintelui, iar în goana sa de a câștiga susținere din partea electoratului AUR a început să-i alunge pe cei care au crezut în el.
România, lovită de două cicloane într-o singură săptămână. Urmează un nou val de furtuni în weekend
Organizatorii au anunțat cine va cânta la pauza finalei Cupei Mondiale din 2026
Conflictul pe care îl eviți te costă performanță
Guvernul va obliga RA-APPS să publice lista imobilelor și a beneficiarilor
