O platformă pentru ghilotină

O platformă pentru ghilotină

Dacă vaccinarea merge prost, este pentru că platforma nu e luată cu asalt de oameni, într-o țară în care jumătate dintre copii se culcă flămânzi. Dacă habar nu avem de dimensiunea pandemiei, este pentru că platformele care numără morții nu sunt integrate, au bug-uri sau cine știe ce demiurg răuvoitor a semănat acolo o linie de cod coruptă.

„Platforma” a devenit un concept în arsenalul unei guvernări care își poate trece la realizările conceptuale și categoria struțo-cămilească a „esențialilor”. Atunci când strategia de vaccinare a încălcat principiile etice și, în loc să pună în siguranță vulnerabilii, a încurajat concurența pentru viață, datul din coate și din F5 pentru a ajunge la vaccin înaintea altora, nu contează că alții erau în grupa de risc și astfel presiunea pe spitale creștea, iar țapul ispășitor a fost platforma. Cu cât explicația e mai tehnică, cu atât oamenii trebuie să o accepte și să nu mai caute demagogia și mai ales eschiva autorităților. De data asta, explicația a fost bug-ul. Adică o eroare de programare, care a făcut ca în câteva momente, unii să fie programați peste rând la vaccinare.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Doar că în culpă nu era un cod de programare, ci felul în care Guvernul a conceput și implementat o strategie de vaccinare.

Adică:

  • A dat un acces privilegiat funcționarilor de stat și angajaților din privat care, chiar și dacă nu lucrau în medii expuse, unii nici măcar nu se deplasau la birou, ci lucrau de acasă, au avut dreptul la vaccin teoretic egal cu cel al vulnerabilor, practic înaintea acestora.

O firmă cu 1.000 de angajați trecuți ca esențiali s-a descurcat mai bine decât un vârstnic de 90 de ani, care a fost, în primele săptămâni de vaccinare cel puțin, abandonat de autorități. Cei mai mulți vârstnici vaccinați au fost programați de copii sau rude, dacă cineva îi avea în grijă. Dacă nu, homo homini lupus.

Într-unul dintre interviurile cu Ion Vianu, acesta a descris astfel regimul comunist: transformarea drepturilor pentru toți în privilegii pentru unii. Cam așa a arătat etapa a doua a strategiei de vaccinare, pentru că strategică a fost doar breșa pentru esențiali.

  • Nu a existat o pregătire a oamenilor, o campanie reală de conștientizare, construită în jurul informațiilor pe care oamenii le pot înțelege și care să le iasă în întâmpinare. Comunicarea nu înseamnă să scrii pe Facebook sau să repeți mesaje de PR în fața camerelor tv, de tipul: Doar vaccinarea ne scapă de pandemie. 

A pune responsabilitatea exclusiv în cârca oamenilor care nu se înscriu pe platforma de vaccinare, acest univers tehnic ideal, e populism. Treaba statului e să creeze toate instrumentele posibile pentru a limita pandemia, nu să facă pe Marele Inchizitor.

  • A creat centre de vaccinare punând pioneze pe o hartă, fără o analiză a nevoilor reale. Așa s-a întâmplat ca listele de așteptare din marile orașe să nu înainteze, în vreme ce locuri disponibile au fost mai mereu în sate ca Suraia și Talpa. Dacă nu ai avut timp, mijloace și dispoziție să dai din coate pentru ca accesul la vaccin să fie mai rapid decât în cazul altora, ai rămas pe o listă de așteptare, iar asta a creat un nou clivaj social, artificial.

Dincolo de argumentele pragmatice de a nu încărca spitalele și morgile, statele occidentale au respectat strict vaccinarea prioritară a vulnerabilor și pentru a nu crea acest sentiment al nedreptății sociale, care, mai ales în criză, poate duce la mișcări anarhice, uzurpări de tipul AUR și fragmentare socială. E drept că multor state europene le lipsește platforma românească, dar compensează din plin cu un sistem medical coerent, care știe ce bolnavi are.

„Platforma” este și explicația fostului ministrului al Sănătății Vlad Voiculescu, care, după ce a ales să își încheie mandatul ca un avertizor de integritate, spunând că are indicii că numărul deceselor cauzate de COVID 19 este mai mare decât cel raportat, a explicat că nu este vorba despre morți ascunși, ci tot despre inadecvări între platformele de raportare.

Tot o linie de cod sau un bug vor trebui să dea seama despre lipsa de autoritate, cea mai păguboasă într-o perioadă în care oamenii sunt epuizați și victime deopotrivă ale șoșoismelor și ale duplicității unui Guvern care, în vreme ce caută paturi pentru ATI, deschide litoralul și lasă mall-urile la liberul arbitru al oamenilor.

Pentru toate celelalte, putem face o platformă.

Citeşte şi alte interviuri şi texte de opinie semnate de Magda Grădinaru


Te invităm și pe pagina noastră de Facebook, unde vei găsi multe lucruri interesante, în plus față de site. Îți mulțumim că ne citești!