Moțiunea de cenzură a fost extrem de importantă pentru PSD, în ciuda discuțiilor în care politicienii se acuzau unii pe alții de înțelegeri subterane.
Discuțiile și acuzațiile de blat au loc la fiecare moțiune pe muchie de cuțit. Așa a fost și de această dată, dar furia lui Ciolacu atunci când a realizat că niște membri de partid nu vor fi prezenți în sală, faptul că a doua zi senatorul Șerban Nicolae, unul dintre cei care au scris moțiunea, a demisionat din poziția de membru și președinte al Comisiei Juridice din Senat sau faptul că Sorin Grindeanu declară public că PSD nu mai controlează Parlamentul sunt semne că înfrângerea a fost resimțită din plin în partid.
“O mare și nescuzabilă rușine”, a scris pe pagina sa de Facebook senatorul Șerban Nicolae, după eșecul moțiunii.
Această moțiune nu a semănat cu asumarea răspunderii, din luna ianuarie, de către primul Guvern Orban pe alegerea primarilor în două tururi. Atunci, Executivul s-a prăbușit pentru că UDMR n-a acceptat legea, fiindu-i defavorabilă. Ar fi pierdut în jur de 30 de primari. S-a aliat cu PSD la vot, formând o majoritate anti-guvernamentală. UDMR are 30 de parlamentari care, în această arhitectură a Legislativului, pot înclina balanța în orice direcție.
UDMR, arbitru în Parlamentul României
La moțiunea din 31 august, UDMR a refuzat să voteze pentru demiterea Guvernului. Ludovic Orban putea să facă orice, să negocieze cu oricine, dacă UDMR vota alături de PSD, moțiunea trecea fără probleme.
Marcel Ciolacu știa, în momentul în care a depus moțiunea, că nu se poate baza pe voturile UDMR și nici nu avea ce să le ofere pentru a-i atrage de partea sa, dar liderul PSD a sperat tot timpul că poate atrage câteva voturi (cel puțin trei) de la minorități sau neafiliați.
La momentul depunerii moțiunii în Parlament, în data de 17 august 2020, Marcel Ciolacu se baza pe 209 parlamentari, iar Victor Ponta, un fost lider al PSD și președinte al PRO România, avea 21 de parlamentari. Ulterior, domnul Ponta a anunțat că are 24 de parlamentari. În 17 august, Marcel Ciolacu conta pe 230 de voturi (209 - PSD; 21 - PRO România).
Raționamentul acestuia a fost că poate găsi o formulă prin care să obțină încă 3 voturi pentru că avea de unde. Neafiliații din Parlament sunt în număr de 19 - senatori și deputați care și-au părăsit partidele pe parcursul mandatului sau cei dintr-un partid cu un număr insuficient de mandate pentru a forma un grup politic.
Deputații care reprezintă minoritățile naționale sunt în număr de 17. Cu alte cuvinte, Marcel Ciolacu trebuia, aritmetic, să obțină trei voturi dintr-o căciulă cu 36.
Marele lui eșec e că n-a reușit, iar marele succes al lui Ludovic Orban e că a găsit modalitatea să-l blocheze. Aceasta a fost istoria moțiunii în cifre.
Dar cum cifrele în politică reprezintă oameni care acționează, au valori și credințe diferite, întreaga poveste a fost mai complicată și va avea efecte importante în ce privește viitorul politic al României.
Vuitton-ul de Berceni și secretul moțiunii care n-a mai fost
Primarii tind să urce în căruța Puterii
În opinia mea, odată cu această moțiune, PSD a pierdut atât alegerile locale, cât și pe cele generale, cu posibilitatea reală să devină a treia forță politică după PNL și USR-PLUS.
Eșecul în ce privește demiterea Guvernului Orban va avea ca efect imediat accelerarea procesului de transfer al primarilor de la PSD către PNL cu consecințe importante în alegerile locale.
Traseismul politic este imoral, dar nefiind sancționat cu adevărat de niciun partid, el s-a transformat într-un indicator în ce privește tendințele politice de la un moment dat.
Primarii din România depind, într-o mare majoritate, de banii de la Guvern și, de aceea, tind să fie în barca învingătorilor înainte și după alegeri. Ei sunt un puternic indicator în ce privește partidul sau alianța care are cele mai multe șanse să guverneze după alegeri.
Un alt efect al eșecului moțiunii este că în PSD vor apărea convulsii. Demiterea Guvernului Orban a fost examenul de lider al lui Marcel Ciolacu - unul pe care l-a picat.
Noua conducere instalată după congres trebuia să livreze un “succes PSD” liderilor din teritoriu pentru a avea cu ce să se prezinte în fața alegătorilor, să oprească “hemoragia” primarilor. În urma eșecului, actuala conducere devine una formală, lipsită de credibilitate și susținere în partid.
”Niciodată nu voi pune interesele politice mai presus de sănătatea publică şi respectarea legii! (...) Lipsa mea de la votul moţiunii are o poveste foarte simplă, pe care preşedintele Marcel Ciolacu o ştie…, dar e mai uşor să cadă nişte capete mărunte, decât să-şi asume responsabilitatea eşecului cei care nu au putut sau nu au vrut să treacă această moţiune”, a scris pe pagina sa de Facebook Adrian Todor, deputat PSD, absent de la votul moțiunii de cenzură.
Marcel Ciolacu - contraportret sumar la final de moțiune
PSD a vrut să-l izoleze pe Iohannis, dar s-a întâmplat exact invers
În realitate, luni a avut loc ultima confruntare dintre Klaus Iohannis și PSD, un partid care a avut ca obiectiv, după victoria din alegerile din 2016, să-l transforme într-o formă fără fond.
N-a reușit, din contră, Iohannis a devenit cel mai puternic și influent președinte al României de după 1990 - ne convine, nu ne convine, controlează sistemul politic, are puterea să-l influențeze, dar și inteligența să nu facă mare caz de asta.
De la un președinte dezorientat, timorat și luat prin surprindere de victoria lui Dragnea și a PSD din 2016, a ajuns să fie cel care le sapă cu îndârjire groapa social-democraților.
“În cea mai dificilă perioadă pentru România din ultimii 30 de ani, PSD se luptă nu pentru binele și sănătatea cetățenilor, ci pentru a pune mâna pe putere cu orice preț.
Cinismul cu care acest partid rupt total de interesele românilor își urmărește unicul scop de a ajunge din nou la resursele publice demonstrează clar că PSD este fundamental corupt de dorința de putere și nu se poate reforma, indiferent cine îl conduce”, a declarat Klaus Iohannis, în dimineața zilei de 31 august, înainte de ședința comună a Parlamentului pentru votarea moțiunii, una care nu a mai avut loc din lipsă de cvorum.
Mai mulți lideri PSD au crezut că această criză provocată de coronavirus va eroda PNL și susținerea populară a lui Iohannis, dar s-a întâmplat exact contrariul.
Social-democrații au fost politicienii cei mai afectați de epidemie pentru că au vrut să-și refacă legătura cu electoratul, profitând de teama și bulversarea oamenilor. N-au reușit pentru că au interpretat eronat mesajele, raportându-se la această criză exact cum s-au raportat la cea din 2009-2012, contextul fiind total diferit.
La sfârșitul lunii vor avea loc alegerile locale care, cel mai probabil, vor reprezenta o nouă înfrângere pentru PSD.
Alte articole interesante pe tema moțiunii de cenzură și efectele ei:
Guvernul susține că moţiunea de cenzură nu mai poate fi votată din nou, însă decizia este la CCR