• România urcă încet, dar sigur spre media UE, dar nu avem ochi să vedem.
O informație interesantă din articolul lui Petrișor Peiu care merită consemnată și spusă până o va auzi și domnul Ciolacu, cel cu moțiunea de cenzură, este că România a urcat în grupa țărilor europene cu un produs pe cap de locuitor aflat între 75% și 85% din media UE. Am lăsat în urmă Grecia, Croația și Bulgaria și am urcat spre Portugalia, Polonia, Ungaria, Letonia, depășind Slovacia.
Având în vedere că nu se datorează asta în totalitate guvernării liberale, trebuie remarcat că tentativa lui Dragnea de a deturna România din drumul european s-a soldat cu un eșec lamentabil.
Toată zăpăceala pesedistă de după aderare nu a putut opri creșterea asta economică. În acest caz economia a salvat România de guvernarea PSD. Trăiască alianța antreprenorilor autohtoni!
• De ce dăm cu moțiunea de cenzură-n guvern dacă cifrele economice sunt pozitive?
Tot spre știința marelui aruncător de moțiune de cenzură trebuie spus și repetat că scăderea deficitului bugetar la 2,29% din PIB față de 3,68%, cât a fost anul trecut, se datorează faptului că în perioada ianuarie-mai 2021 cheltuielile de investiții au fost cu 3,88 mld lei mai mari, în condițiile în care veniturile bugetului general consolidat au însumat 147,36 mld lei în primele cinci luni ale anului 2021, cu 23,2% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut.
Eu pot înțelege visul domnului Ciolacu de a veni la putere în 2024 ca să împartă tot, ca PSD-ul nereformat de dinainte agoniseala liberală, dar acuzația că domnul Cîțu nu a făcut cifrele astea mai mari, mai babane, mi se pare de prost gust.
• Mai avem de așteptat până prindem din urmă Portugalia.
Faptul că creșterile astea nu se văd în buzunarul cetățeanului are multiple cauze. Paleta acestora e largă, putem urca de la mult clamata și parțial adevărata dragnistă aserțiune că multinaționalele fug cu profitul din mult prea draga noastră țărișoară la mai modesta, dar mai reala constatare că beneficiile unor încasări crescute la buget nu înseamnă neapărat umflarea buzunarului cetățeanului, dacă banii aceștia nu sunt din nou vârâți în morișca economică.
Concluzia este că vom mai avea de așteptat ca să prindem din urmă Portugalia în competiția cu vecinii noștri polonezi și unguri.
• Valuta are alergie de culoarea roșie și fuge de ea ca dracul chinez de tămâie.
China ar vrea să păstreze banii din Hong Kong, nu și democrația, dar nu va reuși să păstreze Hong Kong-ul ca centru financiar internațional, dacă în același timp îi distruge presa liberă și libertățile civile, spune Ellen Bork, președintele Comitetului pentru libertate din Hong Kong.
Ce n-au reușit comuniștii de pretutindeni să înțeleagă, chiar dacă l-au citit pe Orwell, este că fără libertate nu există finanțe.
Când zic libertate, mă refer la libertatea presei, la libertatea de opinie, la libertățile civile, ele sunt puse pe căprării doar așa, ca să fie mai ușor de discutat despre ele, căci în realitate sunt un tot. Iar circulația banului este, în ciuda ciumei roșii din China, dependentă de totul ăsta pe care propaganda comunistă a încercat peste tot să-l ucidă.
Dacă împuști libertatea, arunci în aer societatea umană și cu ea și economia.
China comunistă are norocul că este enormă, de aia prosperă, dar asaltul împotriva Hong Kong-ului dovedește teama birocraților roșii de propriul viitor. Iar banul fuge de propaganda roșie.
• Eu zic să nu ambalăm pâinea, ci să-l tundem la zero pe Nicușor Dan.
De ce să ambalăm toată pâinea, doar pentru că într-un magazin prost administrat din București niște șoareci rodeau în vitrină dintr-un produs de panificație?
Pe baza acestui pricipiu faptul că într-o livadă dintr-un sat cu livezi un inofensiv vierme roade din carnea unui fruct ar justifica tâierea livezilor. Tot pe baza unei astfel de deducții, un bețiv căzut în șanț ar justifica o nouă prohibiție.
De ce nu atunci și aruncarea aleșilor la coșul de gunoi pentru minciună politică? Pentru că în mod cert minciuna politică omoară mai mulți cetățeni decât bacteriile de pe ghearele nespălate ale unui șobolan.
De ce să ambalăm toată pâinea în loc să dăm afară nește blenderei de la Sanepid care nu-și fac treaba și nu închid magazinele cu șobolănime? De ce nu-l tundem la zero pe Nicușor Dan că face târziu deratizare prin Capitală?
De ce să nu ambalâm toate produsele din toate magazinele ca producătorilor de ambalaje din plastic să le crească veniturile taman acum când UE vrea să bage la înaintare sfânta pungă de hârtie?
Apropo, chestia asta cu ambalarea nu e cumva cerută de ambalatorii de pâine ca să-i trimită la faliment pe ăia de nu amabalează pâinea? Eu zic să lăsăm consumatorul să aleagă, ca întotdeauna, se va descurca el și prin problemele existențiale ale ambalării pâinii. Va pricepe el, consumatorul, ce-i aia reclamă mascată. Iar părerea mea este că un raft doar cu pâine ambalată este o chestie contra naturii economice.