Guvernul condus de Ilie Bolojan a trecut prin cinci moțiuni de cenzură, patru dintre acestea inițiate de AUR în septembrie, dezbătute și respinse de Parlament în aceeași zi.
Moțiunile nu au fost decât exerciții de imagine prin care parlamentarii AUR au acuzat Guvernul Bolojan că proiectul guvernanței corporatiste ar dezavantaja statul român, în speță companiile românești care ar urma să fie subordonate intereselor străine.
A cincea moțiune de cenzură, din 15 decembrie, cu un titlu apropiat de sloganurile electorale, „România nu este de vânzare – fără progresiști la guvernare“, a fost inițiată de grupul parlamentar PACE – Întâi România (fost SOS România) și susținută de AUR. Era evident că va fi respinsă de coaliția de guvernare, dar Opoziția a ieșit din nou în față pentru seducerea propriului electorat.
Premierul a răspuns ferm, așa cum îl știm, într-un discurs la adresa inițiatorilor moțiunii: „Puteți să aveți cunoștințe economice, dar nu scuză tupeul și combinația de minciuni în așa fel încât lucruri care sunt făcute corect să fie prezentate total fals“. Și a adăugat: „Am intrat deja într-o rutină a acestor moțiuni de cenzură, care urmează toate același tipar. Bifează un exercițiu politic. În locul discuţiilor pe soluţii, semnatarii moţiunii livrează doar haos şi scandal“, a declarat Ilie Bolojan de la tribuna Parlamentului.
Epopeea pensiilor speciale ale magistraților a continuat și anul trecut
Cea mai mare provocare a Guvernului Bolojan în 2025 a fost reforma pensiilor magistraților cerută și de Comisia Europeană, în caz contrar riscând să pierdem 200 de milioane de euro prin PNRR. Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, curțile de apel, parchetele s-au opus de-a lungul anilor printr-o serie de mijloace reformei din sistemul judiciar. Este adevărat că nici Parlamentul nu s-a grăbit să dea o lege care să treacă de malaxorul Curții Constituționale.
Primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, avizul CSM, chiar dacă acesta e doar consultativ. Decizia CCR s-a bazat atunci exclusiv pe lipsa de procedură, fără a se atinge de fondul legii. Cu toate acestea, Înalta Curte a sesizat din nou CCR, deși conținutul legii era același.
În 29 decembrie, CCR a amânat pentru a treia oară, din lipsă de cvorum, luarea unei decizii la sesizarea Înaltei Curți asupra legii pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament.
Cu o zi înainte, patru judecători constituționali, propuși de PSD, au părăsit pur și simplu sala. Președinta CCR Simina Tănăsescu a declarat: „Am constatat şi astăzi, ca şi ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în şedinţa care a fost stabilită pentru data de 28 decembrie, plenul a început în formaţie completă, el s-a diminuat pe parcursul şedinţei“. O procedură similară retragerii din Parlament a partidelor de opoziție.
La rândul lor, cei patru judecători au dat un comunicat comun în care susțin că „luarea unei decizii într-un ritm accelerat, cu termene stabilite de la o zi la alta, se îndepărtează de la practica obișnuită a Curții și riscă să afecteze calitatea deliberării“. E limpede că reforma privind pensiile magistraților se joacă între două tabere.
De ce Ilie Bolojan preferă un ministru din societatea civilă
Numirea Oanei Gheorghiu în funcția de vicepremier a stârnit o serie de discuții mai ales în mass-media și pe rețelele sociale. Punctul comun care a încins spiritele a fost acela că nu este de profesie politician, fapt care de altfel nu a mai fost întâlnit până acum. Ilie Bolojan a livrat și acum românilor o decizie contra curentului, numind într-o funcție politică de mare responsabilitate o persoană care a excelat în zona ONG-urilor.
Oana Gheorghiu a coordonat construirea Spitalului pentru Copii cu cancer și alte boli grave, reușind să atragă peste 100 de milioane de euro din donații și sponsorizări private.
Președintele PSD Sorin Grindeanu a declarat că nici el, nici partidul nu au fost de acord ca Oana Gheorghiu să fie numită vicepremier, că a făcut lucruri bune prin Asociația Dăruiește Viață, dar „asta nu te califică să restructurezi companiile de stat din România în niciun fel“.
La finele anului, Oana Gheorghiu a declarat că 2026 e anul în care reforma trebuie să se vadă concret, tradusă în „companii de stat care nu mai înghit bani fără să producă nimic, directori care nu mai pleacă acasă cu prime după ani de pierderi, contracte făcute pentru performanță, nu pentru prieteni“.
La finalul anului, mai multe companii de stat au cumulat pierderi de miliarde de euro. Oricâte salarii uriașe, prime și sporuri pe măsură s-ar tăia, marile companii de stat vor rămâne pe pierdere. Soluția este privatizarea, și asta într-un termen cât mai scurt, indiferent de rezistența salariaților.