Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat duminică un prim bilanț de la preluarea mandatului, anunțând că săptămâna viitoare începe faza pilot a reformei companiilor de stat, una dintre prioritățile majore ale Guvernului Bolojan. Primele 10 companii vizate – toate din energie și transport – vor fi selectate conform metodologiei aprobate deja, urmând ca echipele de lucru să intre „în procesul concret de reformă”.
„De săptămâna viitoare intrăm în pilotul efectiv al reformei companiilor de stat. Vom lua decizia finală cu privire la lista primelor 10 companii din energie și transport care intră în procesul de reformă”, a spus Gheorghiu, într-un mesaj public.
Gheorghiu, numită vicepremier la începutul lunii trecute, afirmă că primul ei obiectiv a fost să construiască fundația: să înțeleagă blocajele, să formeze echipele și să creeze o metodologie unitară. „A fost o lună în care m-am concentrat să pun bazele solide ale mandatului”, spune aceasta, într-o postare pe Facebook.
Reforma companiilor de stat: de la strategie la execuție
Gheorghiu explică faptul că România are peste 1.500 de companii de stat, unele strategice, altele profund ineficiente. „Unele sunt vitale. Altele consumă bani publici, fără rezultate, de ani de zile”, afirmă vicepremierul.
Miza, însă, depășește doar eficientizarea financiară: este vorba de reorganizarea unor comunități întregi care depind de aceste companii.
„Este important nu doar să oprim risipa, ci să găsim soluții de eficientizare care să țină cont și de nevoile oamenilor care lucrează acum acolo”, susține ea.
În prima lună, Gheorghiu spune că a finalizat strategia de reformă a companiilor de stat, pe care a prezentat-o miniștrilor responsabili din domeniile Energie, Transporturi, Economie, dar și reprezentanților AMEPIP și ai Secretariatului General al Guvernului.
„Fără coordonare nu există reformă”, spune vicepremierul, care a cerut tuturor instituțiilor să lucreze pe un singur flux decizional.
Fiecare minister a desemnat trei responsabili pentru gestionarea reformei în companiile din subordine, iar echipa SGG care a elaborat legislația de guvernanță corporativă va superviza implementarea.
Strategia a fost deja transmisă Comisiei Europene, prin ministrul Dragoș Pîslaru, ca parte a angajamentelor României de a elimina interimatele și de a profesionaliza conducerea companiilor de stat.
„Nu promit miracole peste noapte, ci un proces riguros, predictibil, transparent și verificabil”, afirmă Gheorghiu.
Debirocratizarea: primele măsuri vin în câteva săptămâni
Un alt pilon al mandatului său este debirocratizarea - un proces despre care spune că nu poate produce rezultate instantanee, dar care trebuie început.
„Schimbarea începe cu respectul față de oameni”, spune vicepremierul, anunțând că a format o echipă împreună cu Mădălina Marcu, specialistă în politici publice.
Planul include: o platformă reală de dialog între stat, cetățeni, mediul de afaceri și funcționari, identificarea blocajelor administrative din interiorul sistemului și primele măsuri clare de simplificare în următoarele săptămâni.
„Nu putem elimina dintr-o dată absurdul din birocrația românească… dar putem începe acolo unde blocajele sunt mai evidente”, afirmă Gheorghiu.
Digitalizare: „ordonăm, conectăm, dezvoltăm”
Vicepremierul vorbește și despre unul dintre cele mai dificile domenii: digitalizarea statului. România are proiecte bune și specialiști capabili, spune ea, dar lipsește coordonarea. De aceea, a început lucrul la o strategie unitară de digitalizare, pentru prima dată la nivel guvernamental.
„Instituțiile nu mai pot lucra în paralel, ci în același ecosistem”, explică Gheorghiu, promițând un cadru comun pentru proiecte, prioritizare și management profesional.
Un mandat construit pe etapizare, nu pe promisiuni spectaculoase
Vicepremierul explică și de ce nu a comunicat public mai mult în primele săptămâni: „Am preferat să mă concentrez pe munca efectivă și pe înțelegerea specificului activității Guvernului… nu voi face promisiuni goale”.
Ea insistă că reformele majore – companiile de stat, debirocratizarea, digitalizarea – necesită coordonare, disciplină și implicarea multor instituții: „Reușita reformei nu înseamnă doar repararea unei părți din stat, ci începutul schimbării modului în care funcționează România.”