După săptămânile tensionate în care s-a negociat un buget întârziat, destabilizat deja de conflictul militar din Golful Persic, principalele partide din coaliție au simțit nevoia unor întâlniri ale birourilor politice pentru clarificări și refacerea strategiei de acțiune.
Sorin Grindeanu și PSD au ieșit șifonați din aceste negocieri pentru buget, în care au atins un punct culminant al campaniei de “opoziție în interiorul coaliției”.
Motivul pentru care influența social-democraților a fost contestată constă în eșecul de a colabora cu AUR pentru a impune un număr de amendamente populiste în construcția bugetară, fără surse de finanțare, cu scopul de a deraia obiectivele de deficit vizate de premierul Ilie Bolojan, președintele PNL.
Noi, în aceste săptămâni și luni, am trăit în această incertitudine pe care dorim să o clarificăm…
Sorin Grindeanu, președinte PSD
Nu numai că Sorin Grindeanu nu a reușit să găsească un teren comun cu AUR, dar a fost obligat să transfere și în jur de un miliard de lei din banii magistraților pentru a finanța un ajutor social pentru o parte din pensionarii vulnerabili.
Astfel, formațiunea care a impus și susținut pe parcursul anilor formarea unor clase profesionale privilegiate, printre care și cea a magistraților, a ajuns în punctul în care a acționat împotriva acestora.
Ce își dorește Sorin Grindeanu
Situația lui Sorin Grindeanu e și mai complicată de atât. E singurul lider de partid din coaliție a cărui încredere e sub scorul formațiunii pe care o conduce.
În cel mai recent barometru de opinie, realizat de INSCOP și publicat în urmă cu două săptămâni, PSD e cotat la 17%, iar Sorin Grindeanu la 12%, un deficit de 5 puncte. În timp ce Ilie Bolojan se bucură de o încredere cu 10 procente mai mare decât PNL, partidul pe care-l conduce, iar Dominic Fritz are cu 1,5 procente mai mult decât USR.
Datele de mai sus indică o vulnerabilitate a lui Sorin Grindeanu, astfel putând fi explicată atitudinea sa belicoasă, o încercare de a rămâne cu orice preț în centrul atenției opiniei publice pentru a proiecta în interiorul partidului imaginea unui lider care luptă pentru interesele și obiectivele social-democraților.
“Știți ce îmi doresc eu cel mai mult? Și asta am să le spun și colegilor mei când vom avea prima întâlnire regională. Îmi doresc cel mai mult o clarificare a situației. Și asta mă aștept să se întâmple după consultarea noastră internă”, a declarat Sorin Grindeanu, la începutul săptămânii, într-o conferință de presă.
Poziția președintelui PSD transmite că în acest moment nu prea mai are soluții, acestea fiind la liderii partidului, într-un fel recunoscând că strategia de până acum s-a dovedit un eșec.
“Că se va dori să se continue în această formă, foarte bine”, a mai spus Sorin Grindeanu. “Atunci suntem asumați și toată lumea merge înainte. Putem, de asemenea, să trecem și în Opoziție sau, deși șansele în România de a avea alegeri anticipate sunt mici, poate să mergem și pe această variantă”, a mai spus liderul social-democrat.
“Îmi doresc o clarificare și forța pe care ți-o dau aleșii PSD, cei 5.000 de oameni care vor vota, forța politică pe care o ai ca urmare a acestei consultări…”, a concluzionat Sorin Grindeanu.
Două situații complicate
Conform declarațiilor de mai sus, în realitate, consultarea din interiorul PSD e un vot de încredere cerut de Sorin Grindeanu partidului și, mai puțin, o decizie în ce privește viitoarele acțiuni politice.
Surse din interiorul formațiunii au declarat pentru spotmedia.ro că, la nivelul partidului, nu există o masă critică în privința ieșirii de la guvernare, deși se manifestă o teamă legată de faptul că nu se întrevăd soluții de relansare după dezastrul provocat de Marcel Ciolacu și eșecurile electorale din 2024 și 2025.
Social-democrații au de ales între două situații complicate. Prima, intrarea în opoziție, acolo unde se vor afla într-o competiție dură cu AUR și care-și va apăra poziția populistă și anti-PSD, vizând un scor bun la alegerile din 2028. De asemenea, odată cu intrarea în opoziție, se va întâmpla ceva ce social-democrații n-au mai experimentat până acum, o deconectare cvasi-totală de la resursele publice.
Au mai fost într-o astfel de situație pentru câteva luni, în 2021, dar pandemia și, apoi, decizia lui Iohannis de a-i aduce la guvernare au blocat “depesedizarea României”, termen frecvent folosit de către Ludovic Orban, liderul PNL de atunci, după ce a devenit prim-ministru.
Spectrul opoziției se întinde, acum, pe o perioadă de trei ani, una în care se pot întâmpla multe, fiind un teritoriu necunoscut pentru Sorin Grindeanu și pentru PSD.
A doua situație e decizia de a rămâne la guvernare. În acest caz, vrea nu vrea, indiferent dacă își schimbă sau nu atitudinea, Sorin Grindeanu va fi vioara a doua în coaliție, având tot mai puține pârghii pentru compromiterea lui Ilie Bolojan. Dar în acest scenariu liderul PSD are măcar siguranța că peste un an va deveni prim-ministru, existând șanse să-și păstreze poziția până la alegerile parlamentare de la sfârșitul anului 2028.
Fiind la guvernare, reprezentanții formațiunii rămân pe poziții, conectați la resursele publice, având o tribună de comunicare destul de puternică și putând viza un scor electoral între 20 și 25%. Și această situație vine la pachet cu riscuri, dar cel puțin nu e un salt în necunoscut pentru o formațiune care n-a fost cu adevărat niciodată în opoziție și, mai ales, cu un mastondont populist ca AUR în coaste.
Partidul unor pensionari
În realitate, șocul alegerilor din 2024, atunci când PSD, în premieră, nu a avut candidat în finala prezidențială și a obținut un scor slab la parlamentare, nu a fost absorbit la nivelul partidului.
Influența baronilor locali, corupția, lipsa oricărei strategii de atragere a unor oameni valoroși în partid, la care s-a adăugat o uriașă degringoladă ideologică, au împins PSD în cea mai mare criză internă de la înființarea FSN, în decembrie 1989.
“O întrebare validă este dacă nu cumva PSD a abandonat electoratul provenit din zonele sărace și din mediul rural, care forma baza electorală a partidului. Cu trecerea anilor, acești oameni au prezentat din ce în ce mai puțin interes pentru partid, care a devenit obsedat de pensionari. Și nici măcar de toți pensionarii…”, a constatat sociologul Barbu Mateescu, într-un episod al podcastului Comunitatea Liberală 1848.
“În timp ce Sorin Grindeanu susținea apăsat menținerea pensiilor speciale pentru magistrați, constatam în focus grupuri că aceasta era o temă de foc pentru votanții lui Simion, ai AUR din diaspora și, probabil, și din țară, un exemplu clar al inegalităților pe care aceștia le urăsc.
Aș adăuga și o teză a profesorului Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai și fost ministru al Educației: acești oameni s-au trezit din domnia semi-feudală pe care PSD a exercitat-o preț de decenii asupra lor, iar primul pas al trezirii a fost furia”, a mai explicat sociologul Barbu Mateescu.