Donald Trump a spus inițial că războiul din Iran va dura patru săptămâni. Mai apoi, a declarat că ar putea continua mult mai mult. Dacă conflictul se prelungește, economiștii avertizează că moneda euro ar putea scădea, iar renumitul economist Daniel Stelter merge mai departe și prevede o recesiune totală.
Războiul din Iran a declanșat un șoc al prețurilor la energie și a afectat petrolul, benzina, motorina și gazele.
Costurile mai mari pentru consumatori și industriile mari consumatoare de energie, cum ar fi produsele chimice și oțelul, pun, de asemenea, presiune asupra economiei germane – care este deja sub presiune.
Euro, evaluat în prezent la aproximativ 1,16 dolari – are și el de suferit. Moneda europeană ar putea fi afectată în mod deosebit, dacă se materializează scenariul în care războiul din Iran durează semnificativ mai mult de patru săptămâni.
„Un euro deja slab din cauza datoriei mari și a discordiei politice ar fi supus unei presiuni suplimentare, deoarece capitalul s-ar îndrepta către investiții în dolari care sunt considerate sigure”, a declarat economistul Daniel Stelter, pentru Euronews.
La rândul său, economistul-șef de la ING Bank, Carsten Brzeski, avertizează că, „într-un astfel de scenariu, dolarul ar fi primul care ar crește, iar euro ar scădea în continuare”.
Cât de periculos ar putea scădea euro
Un scenariu pesimist pentru euro s-ar produce în cazul unei escaladări regionale susținute în Orientul Mijlociu, cu perturbări energetice masive care să afecteze Europa.
- Prețul kerosenului pentru avioane a crescut cu peste 70% în această săptămână
- Războiul din Orient lovește transportul aerian de marfă: capacitatea globală scade cu peste 20%
În stare de criză, investitorii sunt mai predispuși să-şi vândă acțiunile și să se îndrepte spre „refugii sigure”, cum ar fi dolarul american. Pe măsură ce sunt cumpărate mai multe acțiuni în dolari, acesta devine mai valoros, iar euro scade.
Brzeski a declarat pentru Euronews că, „dacă blocada de la Ormuz durează mai multe săptămâni, prețul petrolului ar putea crește și la 100 de dolari pe baril sau chiar mai mult. Într-un astfel de scenariu, dolarul ar fi primul care ar crește, iar euro ar scădea în continuare”.
În acest caz, cursul de schimb euro-dolar american ar putea scădea între 1,10 și 1,12 dolari sau mult mai puțin. Aceasta ar reprezenta o pierdere semnificativă de valoare față de dolar, de aproximativ 5% până la 8%.
O vacanță în SUA, inclusiv hoteluri, zboruri și cumpărături, ar deveni apoi mai scumpă, iar bunurile importate, cum ar fi petrolul, electronicele și materiile prime, ar costa, în consecință, mai mult atunci când sunt convertite în euro.
O scădere de 5 până la 8% în următoarele săptămâni ar fi cel mai scăzut nivel de la criza energetică din 2022-2023, provocată de invazia la scară largă a Ucrainei.
Această evoluție „nu înseamnă neapărat o recesiune” în Germania, „dar acest scenariu cel mai rău ar fi un amortizor enorm pentru creșterea care se conturează în prezent”, explică Brzeski.
Stelter prezice chiar o scădere și mai profundă: „În cel mai rău scenariu, cred că euro ar putea scădea mult sub minimele crizei din 2022-2023 și, la momentul respectiv, temporar sub paritatea cu dolarul, adică un scenariu de 0,90 până la 0,95 dolari pe euro.”
Recesiune? Consecințe severe pentru Germania
Economistul Daniel Stelter, pe de altă parte, vede consecințe deosebit de severe pentru Germania într-un scenariu pesimist, cum ar fi o blocadă de mai multe luni, un război prelungit, distrugerea infrastructurii cruciale.
„Prețurile mai mari la energie acționează ca o taxă suplimentară, diminuând consumul și investițiile. Țările deja industrializate, deja slăbite, cum ar fi Germania, vor intra adânc în recesiune - întreaga zonă euro va intra cel puțin într-o recesiune tehnică”, a explicat Stelter.
Predicția lui Stelter este că marjele de profit din sectoarele mari consumatoare de energie - substanțe chimice, oțel, industria auto și ingineria mecanică - se vor prăbuși. Indicii bursieri europeni vor scădea probabil „mult mai brusc decât piețele americane”.
Modelul de afaceri „energie înăuntru, industrie afară” ar fi supus unei noi presiuni.
Stagflația - inflație ridicată combinată cu o creștere slabă - ar putea declanșa un val de vânzări pe indicele german DAX, deoarece investitorii panicați se grăbesc să vândă simultan acțiuni.
Cu cât blocada este mai lungă, cu atât consecințele sunt mai grave
O blocadă mai lungă ar crea un dezechilibru al ratelor dobânzilor și al piețelor de obligațiuni.
„În cele din urmă, BCE ar trebui să intervină din nou mai puternic pe piață pentru a preveni o nouă criză a datoriilor”, spune Stelter.
Şi asta pentru că „randamentele nominale pe termen lung ar putea crește inițial din cauza îngrijorărilor legate de inflație, dar, în același timp, stresul în rândul țărilor puternic îndatorate, inclusiv Franța, va crește din cauza majorării primelor de risc”.
Chiar și „creșteri extreme ale prețurilor” sunt posibile, avertizează Stelter, în cazul unor escaladări, cum ar fi atacuri asupra petrolierelor sau daune fizice aduse infrastructurii.
În sectorul energetic s-ar produce atunci un așa-numit eveniment de tip „lebădă neagră energetică”, cu consecințe de amploare, cum ar fi întreruperi bruște ale aprovizionării sau explozii de prețuri care ar zgudui economia globală.
„Un astfel de șoc ar reaprinde dezbaterea despre raționalizare, oprirea producției și relocarea industriei în străinătate”, spune Stelter.
Exporturile s-ar putea prăbuși, de asemenea, în ciuda scăderii monedei euro, ceea ce, teoretic, face exporturile germane mai ieftine.
Motivul: cererea globală se prăbușește, deoarece prețurile mai mari la energie apasă asupra economiei globale în ansamblu, în special în țările dependente de energie, cum ar fi China, India și SUA.
Drept urmare, antreprenorii de acolo cheltuiesc mai puțini bani, ceea ce înseamnă mai puține comenzi pentru industria germană.
Stabilitatea zonei euro este amenințată?
Banca Centrală Europeană (BCE) s-ar putea afla într-o dilemă dificilă. Are mandatul legal de a menține inflația la aproximativ 2% pe termen mediu.
Dacă războiul cu Iranul durează doar o perioadă scurtă de timp, ar trebui să reducă ratele dobânzilor pentru a sprijini economia: Ratele dobânzilor mai mici fac împrumuturile mai favorabile - acest lucru poate stimula investițiile și consumul.
Dar dacă războiul cu Iranul durează mai mult, apare o problemă pentru BCE: Nu ar putea să reducă ratele dobânzilor ca ajutor economic din cauza revenirii inflației - în schimb, ar trebui să întrerupă sau chiar să majoreze ratele dobânzilor.
Euro ar rămâne probabil sub presiune. În același timp, economia şi-ar pierde avântul - în cel mai rău caz, stagnarea și o recesiune ar fi iminente. Acest lucru ar determina capitalul să părăsească Europa.
„Creșterea prețurilor la energie ar împinge matematic în sus rata inflației în zona euro cu cel puțin un punct procentual suplimentar, dacă prețurile rămân ridicate timp de câteva luni”, a explicat Stelter.
În același timp, creșterea economică se prăbușește, ceea ce reprezintă „capcana clasică a stagflației”, potrivit lui Stelter.
„Din punct de vedere politic, există o presiune tot mai mare pentru a sprijini țările puternic îndatorate prin rate ale dobânzilor scăzute și achiziții de obligațiuni. Acest lucru pune BCE și mai mult în rolul de finanțare sub acoperire a statului - lucru pe care l-am subliniat de ani de zile.
În logica argumentului meu anterior, un astfel de conflict crește îndoielile cu privire la stabilitatea pe termen lung a ordinii monetare actuale din zona euro”, a continuat el.
Un sfârșit rapid este un sfârșit fericit?
O dezescaladare rapidă a războiului din Iran și un conflict din Orientul Mijlociu care nu durează mai mult de 4-5 săptămâni ar putea readuce euro pe un curs puțin mai bun. Până acum, este complet neclar când și cum se va încheia războiul din Iran.
O rezistență majoră în Iran și din partea conducerii iraniene împotriva unei așa-numite „schimbări de regim” ar putea, în cel mai rău caz, să prelungească conflictul timp de luni de zile.
„Nu ar fi o problemă doar dacă conflictul s-ar încheia în câteva săptămâni și infrastructura energetică critică din Arabia Saudită și Qatar nu ar fi afectată semnificativ”, a concluzionat Stelter.