- În luna noiembrie, înainte de alegerile parlamentare, au fost raportate cu 146 de decese mai puține, conform noilor date.
- 631 de decese au fost adăugate în statistica oficială de la sfârșitul lunii mai și până acum.
- Procesul de verificare a deceselor e făcut de către reprezentanții DSP la cererea Ministerului Sănătății.
- Revizuirea datelor se face doar la raportările care apar în aplicația Corona Forms, platforma oficială în care sunt centralizate datele legate de numărul de infectări și decese.
- Modul în care sunt prezentate datele produce confuzie: într-o zi cu doar 202 de noi infectări, se înregistrează și recordul pandemiei la decese: 277.
Începând cu data de 28 mai 2021, Grupul de comunicare strategică publică un “număr de decese anterioare” care sunt adăugate la cifra deceselor din ultimele 24 de ore.
Acest proces de verificare a numărului de decese este rezultatul unui raport de anchetă publicat de Ministerul Sănătății în data de 14 mai, în care se confirmă faptul că înregistrarea și raportarea persoanelor care și-au pierdut viața din cauza afecțiunilor provocate de pandemie s-a făcut cu erori.
“…în urma acestei analize, s-a identificat un lot de 13 spitale cu abateri mari în luna martie față de mediile lunare din cele două perioade. S-au solicitat clarificări privind raportările deceselor atât la spitalele respective, cât și la DSP”, se arată în raportul Ministerului Sănătății.
Cea mai mare criză din coaliție, provocată de sub raportarea deceselor Covid
În cele 12 zile de când a început publicarea deceselor anterioare, la cifra totală de 30.000, au fost adăugate, până în data de 8 iunie inclusiv, încă 631 de decese, o corecție de peste 2%.
Demiterea lui Vlad Voiculescu din poziția de ministru al Sănătății de către premierul Florin Cîțu, la jumătatea lunii aprilie, prima tensiune majoră din cadrul coaliției de guvernare, s-a produs în urma unui conflict pornit exact de la modul în care s-au raportat decesele de Covid-19, reprezentantul USR-PLUS, susținând atunci că există erori importante.
La cererea Ministerului Sănătății, reprezentanții DSP au obligația să verifice în aplicația Corona Forms toate decesele înregistrate, a declarat o persoană care cunoaște procesul de verificare pentru SpotMedia.ro.
Corona Forms este o aplicație realizată de STS în primăvara anului trecut, în care reprezentanții DSP aveau obligația să introducă toate informațiile legate de persoanele infectate cu coronavirus și cele care au decedat în urma bolii.
În această aplicație, datele persoanelor sunt individualizate prin CNP (codul numeric personal).
Pe de altă parte, atunci când sunt introduse de angajații DSP, decesele trebuie validate prin bifarea în tabel în dreptul fiecărui CNP. În plus, în ordinul de ministru scrie că decesele trebuie anunțate la DSP și telefonic.
“Direcțiile de Sănătate Publică Județene și a Municipiului București au obligația de a introduce în aplicația Corona Forms informațiile referitoare la cazurile confirmate și decesele, conform procedurii elaborate de Institutul Național de Sănătate Publică”, se arată în ordinul din DSU din 27 aprilie.
Cifrele nu descriu doar un fenomen, ci indică și cum trebuie să se intervină
Faptul că în doar 12 zile a apărut un număr de 631 de noi decese care nu au fost raportate la timp arată că există o mare problemă în ce privește modul în care a fost gestionată criza sanitară din România.
“O statistică obiectivă are rolul să ghideze acțiunea celor aflați în prima linie”, a declarat pentru SpotMedia.ro sociologul Gelu Duminică.
“Ajută la calibrarea măsurilor, cifrele nu doar descriu un fenomen, dar indică și în ce zonă trebuie să se intervină și cum”, a adăugat sociologul.
În data de 8 iunie, Grupul de Comunicare Strategică a anunțat, nici mai mult, nici mai puțin, 256 de decese vechi pe care le-a adăugat celor 21 care au avut loc în ultimele 24 de ore.
“În intervalul 07.06.2021 (10:00) – 08.06.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 277 de decese (146 bărbați și 131 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din… (enumerare de orașe).
256 dintre aceste decese sunt anterioare intervalului mai sus menționat și au fost introduse în baza de date, la solicitarea Ministerului Sănătății, de către Direcțiile de Sănătate Publică din țară, în urma verificărilor efectuate.
Astfel:
- 2 decese s-au produs în iunie 2020;
- 3 decese, în august 2020;
- 1, în septembrie 2020;
- 24, în octombrie 2020;
- 68, în noiembrie 2020;
- 38, în decembrie 2020;
- 33, în ianuarie 2021;
- 28, în februarie 2021;
- 39, în martie 2021;
- 20, în aprilie 2021”, se arată în comunicatul oficial.
Record de decese în data 8 iunie: 277, cu doar 202 de persoane infectate
E greu de înțeles de ce s-a luat decizia ca decesele vechi să fie adăugate peste cele noi și să fie prezentate împreună, astfel încât să se ajungă în situația ca, în 8 iunie, conform datelor oficiale, țara noastră să înregistreze un număr record de persoane decedate într-o singură zi, în urma pandemiei, 277.
Ministerul Sănătății, până la ora publicării articolului, nu a răspuns întrebărilor legate de procesul de renumărare a deceselor.
Peste un an va fi greu de explicat cuiva cum s-a ajuns la situația ca în ziua în care s-au raportat doar 202 cazuri noi de infectare au murit 277 de oameni.
“Nu există nicio scuză pentru această situație”, a declarat profesorul Gelu Duminică. “Sistemul de măsurare e făcut cu superficialitate. Stăm foarte prost la monitorizarea în timp real a unui fenomen și a fost alterată funcția de ghidare”, a adăugat sociologul.
În cele 12 zile de când grupul de comunicare publică decese petrecute anterior, o distribuire a lor pe lunile în care au fost înregistrate arată o altă anomalie.
Tendința cea mai accentuată de sub raportare a deceselor apare în luna noiembrie 2020, atunci când România se afla în mijlocul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare.
Până acum, pentru noiembrie sunt alocate 146 de decese anterioare, o eroare de peste trei procente. 4.336 e cifra deceselor totale înregistrate în acea lună.
De exemplu, în august 2020, avem o eroare de numai 13 decese, iar în ianuarie de 75.
“E foarte puțin probabil să fie o ratare”, a declarat sociologul Gelu Duminică, analizând distribuția pe luni a erorilor de raportare.
Frecventele acuzații de manipulare a datelor au fost respinse de autoritățile care n-au explicat niciodată erorile
De la începutul pandemiei, în mai multe rânduri autoritățile din România au fost suspectate că manipulează datele în scopuri politice, pentru a crea o imagine mai puțin dramatică a impactului pandemiei asupra populației.
De fiecare dată, atât în ce privește publicarea numărului de cazuri de infectare, a numărului de teste, dar și al deceselor atât președintele Iohannis, cât și premierii Orban și Cîțu au negat acuzațiile.
Pe de altă parte, în raportul de anchetă al Ministerului Sănătății, vina erorilor e pusă pe seama procedurilor birocratice și a intensificării pandemiei înregistrate la finalul anului trecut.
“Se constată ca diferențele devin tot mai evidente începând cu luna octombrie 2020, ceea ce poate fi asociat modificărilor succesive solicitate în platforma alerte.ms.ro, în sensul creșterii complexității sau nivelului de detaliu pentru solicitările de raportare. Acest fapt s-a suprapus presiunii generate de agravarea situației epidemiologice”, scrie în document.
Modul în care sunt publicate aceste date seamănă cu o încercare instituțională de a scăpa de responsabilitate.
