Ce nereguli s-au constatat la alegerile parlamentare din 2020 – raport final al Coaliţiei "FiecareVot"

Ce nereguli s-au constatat la alegerile parlamentare din 2020 – raport final al Coaliţiei "FiecareVot"

Coaliția FiecareVot a lansat, luni, raportul de monitorizare a alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020. 

Conform unui comunicat remis de coaliție SpotMedia.ro, autoritățile au organizat procesul eficient, dar mai multe reglementări esențiale au fost publicate târziu și nu au fost comunicate eficient.

Sistemul electoral şi cadrul legislativ

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Sursa citată arată că legislația a creat confuzie în rândul votanților:

În lipsa unei cadru legislativ unitar, consolidat într-un Cod Electoral, legislația rămâne fragmentată şi complexă, cu un potențial ridicat de a crea confuzie atât în rândul alegătorilor, cât și în rândul celor implicați în organizarea alegerilor. Legislația primară a fost completată de numeroase hotărâri ale Autorităţii Electorale Permanente și Biroului Electoral Central. Legea electorală nu menţionează nicio cale de contestare a deciziilor BEC în justiţie. Anumite prevederi legale referitoare la formarea birourilor electorale au fost modificate de mai multe ori, cu puţin timp înaintea alegerilor, contrar standardelor internaționale.

Lista completă cu senatorii și deputații. Vezi cine reprezintă judeţul tău în noul Parlament (Hartă interactivă)

Totodată, un alt element care a creat confuzie a fost data alegerilor, întrucât ”a fost subiectul unei dispute politice și legislative intense”.

(…) legislația care prevedea stabilirea datei alegerilor de către Guvern a fost modificată pentru a permite Parlamentului să decidă când vor fi organizate alegerile. Legea nu a fost promulgată de către Președinte, iar hotărârea de guvern prin care s-a stabilit data alegerilor a rămas în vigoare, dar acest context a generat instabilitate și neclaritate cu privire la implementarea calendarului electoral.

Administrația electorală

Comunicatul arată că alegerile au fost organizate în general eficient, iar instituțiile implicate în proces ”şi-au îndeplinit atribuţiile eficient şi cu profesionalism”. Totuși, transparența a avut de suferit, pentru că ședințele BEC nu sunt publice.

Deciziile BEC şi ale birourilor de circumscripţie au fost publicate pe paginile web ale acestora în timp util. Transparenţa procesului a fost semnificativ diminuată de faptul că şedinţele birourilor electorale nu sunt publice. BEC a respins şi solicitarea unor organizaţii ale societăţii civile de a publica procesele verbale ale şedinţelor.

Totodată, chiar dacă pandemia de COVID-19 a îngreunat procesul de recrutare a preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitorilor acestora, organizarea alegerilor nu a fost semnificativ afectată.

Câți senatori și deputați are fiecare partid în noul Parlament (Infografice)

În plus, deși AEP și MAE au publicat materiale informative, la fel și alte organizații, anumite decizii ale BEC au fost luate prea târziu, iar informațiile nu au ajuns la votanți în timp util.

AEP şi MAE au publicat materiale de informare a alegătorilor. Mai multe organizații civice din străinătate au organizat campanii de informare privind votul prin corespondență. Adoptarea târzie a deciziilor BEC privind solicitarea urnei speciale nu a permis diseminarea acestora în timp util. Solicitările adresate după alegerile locale către Parlament de reprezentanţi ai societăţii civile, care vizau verificarea urgentă şi transparentă a activităţii AEP şi publicarea concluziilor, au rămas fără răspuns.

Înregistrarea alegătorilor

FiecareVot subliniază că mulți alegători nu știau că trebuie să voteze în județul în care au domiciliul și că ”puteau fi mai bine informați”. În schimb, o soluție pentru această ”problemă” ar putea fi introducerea votului anticipat sau prin corespondență în țară.

În listele electorale permanente au figurat 18.170.029 alegători. La alegerile parlamentare, alegătorii pot vota numai în circumscripţia în care au domiciliul sau reşedinţa. Numărul mare al apelurilor primite la call center-ul organizat de Expert Forum de la alegători cărora nu li s-a permis să voteze în altă circumscripţie arată că alegătorii ar putea fi mai bine informați cu privire la exercitarea drepturilor electorale, dar și că introducerea unui sistem alternativ (votul anticipat sau votul prin corespondenţă) ar putea fi benefică pentru participarea alegătorilor din ţară care nu pot vota în ziua alegerilor în circumscripția unde sunt arondați.

Contextul regional pentru votul diasporei la parlamentarele 2020

Înregistrarea candidaților

O altă problemă semnalată este cea privind semnăturile pentru candidaturi. Nu există reglementări detaliate pentru a verifica semnăturile, deci prin urmare nu se poate stabili dacă sunt veridice sau nu, iar acest lucru nu încurajează încrederea publică:

Pentru a răspunde provocărilor create de criza sanitară, legislaţia a redus la jumătate numărul de semnături de susţinere necesare pentru depunerea candidaturilor şi a introdus posibilitatea strângerii lor în format electronic. AEP a dezvoltat și oferit spre testare partidelor politice o aplicație pentru strângerea semnăturilor în format electronic. Lipsa reglementărilor detaliate privind procedura de verificare și de stabilire a veridicității semnăturilor de susţinere nu este de natură să încurajeze încrederea publică în integritatea şi eficienţa mecanismului de înscriere a competitorilor electorali.

Reprezentarea ambelor sexe

O altă abatere la alegeri s-a regăsit și în reprezentarea ambelor sexe pe listele cu candidați. Femeile au  reprezentat doar 29% din numărul total al candidaţilor.

Legea electorală stabileşte că listele de candidaţi trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe, dar nu prevede explicit sancţiuni pentru nerespectarea acestei cerinţe. Şase liste de candidaţi (cinci pentru Senat şi una pentru Camera Deputaţilor) au fost înregistrate fără a îndeplini condiţiile legale privind reprezentarea ambelor sexe. Numărul candidaţilor înscrişi pentru alegerile parlamentare a fost de 7.136, dintre care 42 independenţi. Femeile au  reprezentat doar 29% din numărul total al candidaţilor. Baza de date publicată de BEC nu a inclus informaţii privind vârsta şi sexul candidaţilor, contrar bunelor practici internaţionale.

Campania electorală și finanțarea

Comunicatul notează că această campanie electorală a avut o vizibilitate redusă, din cauza pandemiei. În plus, ea a coincis cu perioada în care multe localități erau carantinate.

Pandemia a fost pe buzele tuturor politicienilor în discursuri. La fel și conflictul dintre guvernul minoritar şi majoritatea parlamentară.

Preşedintele s-a implicat activ în campanie, inclusiv folosind canale oficiale, practică contrară principiului separării între funcţia prezidenţială şi partidele politice. Biserica Ortodoxă Română a lansat recomandări pentru alegători care conţineau un mesaj politic şi ideologic explicit. Subiectele abordate de partidele parlamentare existente în încercarea de a atrage voturi s-au înscris mai degrabă în contextul atmosferei politice deja polarizate decât în temele de interes real pentru alegători, ceea ce a lăsat loc ascensiunii unui partid nou, cu discurs naţionalist şi orientat către valori tradiţionale, care, capitalizând inclusiv nemulţumirea unora dintre alegători faţă de măsurile de siguranţă sanitară, a obţinut suficiente voturi pentru a trece pragul electoral.

Ce a dus la ascensiunea AUR și de ce suma declarată de partid nu este realistă – raport Expert Forum

Transparența finanțării, scăzută

Iată motivele pentru care finanțarea campaniei electorale nu a fost transparentă:

Transparența finanțării campaniei a fost scăzută din cauza lipsei datelor privind contribuțiile competitorilor și a unor raportări intermediare privind veniturile și cheltuielile, precum şi din cauza perioadei de precampanie active, dar fără aplicarea regulilor de transparență din campanie (marcarea materialelor, raportări); AEP nu a publicat datele detaliate pe contributori în timpul campaniei electorale, ci doar pe competitori electorali. Contribuțiile competitorilor au fost semnificativ mai mari comparativ cu alegerile parlamentare din 2016.

Raportul menționează și pe ce au cheltuit cei mai mulți bani partidele:

Partidele au cheltuit în principal pe online și comunicare prin radio, tv și presă, dar au investit și o sumă semnificativă în materiale tipărite, în ciuda faptului că anul 2020 a fost caracterizat de pandemie. Pragurile pentru alocarea subvențiilor rămân ridicate, creând discrepanțe în finanțarea partidelor politice.

Ziua alegerilor

Conform sursei citate, ziua alegerilor – 6 decembrie – a fost lipsită de incidente majore şi s-a desfăşurat într-o atmosferă calmă, iar comisiile de votare şi alegătorii au respectat procedurile electorale şi măsurile de siguranţă sanitară.

Observatorii FiecareVot au vizitat aproximativ 500 de secţii de votare şi nu au semnalat probleme sau nereguli majore de natură să afecteze integritatea procesului electoral. Un procent ridicat de 28% din secţiile de votare vizitate nu au fost accesibile persoanelor cu dizabilităţi. Alegătorilor care s-au prezentat la secţia de votare până la ora închiderii li s-a permis să-şi exercite dreptul de vot chiar dacă acest fapt a presupus prelungirea votării.

Rezultate finale alegeri parlamentare, după rezolvarea contestațiilor: Câte voturi au primit cele cinci partide care intră în Parlament

Centralizarea rezultatelor, cam haotică

Coaliția mai precizează că șefii birourilor electorale au avut probleme când au completat procesele verbale. În plus, centralizarea documentelor s-a făcut ”dezorganizat”.

Procesele verbale au fost semnate în alb de membrii comisiilor de votare în 35% din secţiile observate în timpul numărării, iar în 14% dintre cazuri preşedinţii birourilor electorale au avut dificultăţi la completarea proceselor verbale.Centralizarea documentelor la birourile electorale județene s-a desfășurat dezorganizat în unele cazuri, cu încălcarea normelor de protecție sanitară.

Publicarea rezultatelor

În fine, sursa citată mai transmite că rezultatele au fost publicate în termen, deși au fost înregistrate cereri de renumărare a voturilor şi contestaţii care conţineau acuzaţii de fraudă electorală.

În unele cazuri, cererile de renumărare a voturilor au fost admise şi renumărarea a fost efectuată, în timp ce alte cereri au fost respinse ca tardive. În lipsa unui termen limită stabilit de lege pentru depunerea cererilor de renumărare, nu există niciun cadru legal pentru a stabili că o cerere este depusă tardiv.

În fine, mai mulți interlocutori au criticat faptul că rezultatele nu au mai fost publicate detaliat pe secție de votare, într-un fișier centralizat la nivel național.

Citește articolele zilei pe SpotMedia.ro:


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, 👇 dă-ne un like. 💖