Aproape un sfert dintre românii din diaspora au votat surprinzător la parlamentarele din 6 decembrie 2020, în favoarea unui partid cvasi-necunoscut – Asociația pentru Unirea Românilor (AUR).
De ce? Este, practic, o scindare a diasporei românești pe linie ideologică?i
Noua diasporă de după 1989, cea despre care vorbim, în principal, nu a fost niciodată un întreg. Vorbim de o diasporă, la singular, atunci când facem comparații cu alte diaspore ale altor state sau societăți. Sau când dispunem de o cunoaștere fragmentată, insuficientă, care poate fi mai ușor prezentată în spațiul media, dacă o imaginăm ca referitoare la un întreg.
Pluralul diaspore devine, însă, tot mai necesar, odată cu diferențierile socioculturale care au loc la nivelul celor plecați din țară și al modului lor de a interacționa cu cei rămași acasă.
Care e profilul votanților partidelor câștigătoare și cum a reușit AUR marea surpriză – Interviu
Votul în străinătate de la parlamentarele 2020 și datele care îl prezintă pot fi de folos în acest sens.
Ponderea votanților AUR este puternic diferențiată la nivelul principalelor diaspore românești. Este maximă, de 28%-36% pentru Italia, Germania, Austria, și Belgia (Tabelul 1).
În spațiile nord-american, scandinav dar și în Elveția și Olanda, spre exemplu, ponderile de votanți în favoarea AUR au fost mult mai mici. Această variație de opțiuni electorale în legătură cu partidul-surpriză este ea însăși marcator clar al eterogeneității diasporelor românești.
De ce diferă atât de mult suportul electoral în favoarea USR-PLUS, PNL și AUR , în străinătate, la parlamentarele în discuție? Accidental? Puțin probabil.
Rezultat de manipulare politică? Greu de crezut că zeci de mii de oameni pot fi mișcați ca niște bile metalice de magicieni politici manipulatori.
Factorul esențial de diferențiere pare să fie contextul. Contextul de vot de acolo și de aici, din țară. Tentativa de răspuns este prea generală pentru a fi satisfăcătoare.
Atracția celui mai nou partid
Un prim element de context semnificativ este noutatea partidelor. Electoratul diasporei a fost tot timpul foarte critic. Firesc, acționează prin referenți multipli. Cunoaște și situația de acasă, dar și pe cea din țările gazdă.
La politicianismul, promisiunile neonorate și indiferența partidelor din România diaspora răspunde rapid, la vot. Tendința este ca, din acest motiv, diaspora să dea un vot negativ de neîncredere unora dintre mai vechile partide, prin susținerea noilor partide.
În 2016, la penultimele alegeri parlamentare, USR era cel mai nou partid și a obținut 29% din voturi din partea românilor din străinătate. Era o penalizare și pentru PSD care obținea atunci numai 10% voturi acordate și pentru PNL cu 26% votanți.
Relativ nou înființat era, la data respectivă, și Partidul Mișcarea Populară (PMP), oficializat în 2014. Acesta câștiga din partea diasporei 23% din voturi în 2016.
De la 50.000 de voturi la 500.000 în două luni. Anomalia AUR. Cum o explică sociologii
La parlamentarele in 2020, AUR devine cel mai nou partid.
Bună parte din multele voturi surpriză pe care le-a primit (25% din total opțiunilor diasporei) sunt, foarte probabil, voturi negative, acordate pentru penalizarea partidelor care au dezmagit.
PMP , partid favorit în 2016, cade acum la aproximativ 9% voturi în diaspora. PSD merge în continuare la un minuscul procent de aproximativ 3%. PNL și USR rămân, în votul diasporei, în 2020, la scoruri comparabile cu cele din 2016.
Un alt factor care pare să fi contat semnificativ în emergența surprizei AUR a fost și diferențierea puternică între dezamăgirea electoratului, funcție de apropierea sau depărtarea de zonele metropolitane ale orașelor capitală din țările gazdă.
AUR, un partid care a crescut în două luni de la 0,77% la 9%. Indicii că ascensiunea e legată de serviciile de informații
Polaritatea regiuni centrale-periferice
Din „discuția” cu datele, rezultă că votul în favoarea AUR în străinătate a fost dat, covârșitor, la secțiile de votare din afara orașelor-capitală ale țărilor gazdă (Anexa 1).
Le vom spune regiuni periferice nu cu un sens peiorativ, ci convenționalii pentru a marca faptul că este vorba de secții de vot situate în afara orașelor capitală.
Distincția ne interesează foarte mult, pentru că trimite la compoziții diferite ale alegătorilor, cu posibile consecințe directe asupra orientării electorale.
Util să exemplificăm. În secțiile de vot din Belgia, din afara Bruxelles, ponderea celor care au votat cu AUR a fost de 27%. În schimb, ponderea corespunzătoare la secțiile de votare din Bruxelles, orașul capitală, a fost de numai 17%.
Practic, pentru 10 dintre cele 13 țări analizate în Anexa 1, ponderea votanților în favoarea AUR a fost consistent mai mare în zonele periferice decât în orașele capitală.
Pentru USR-PLUS situația a fost exact invers, cu pondere mult mai mare de susțineri venite din secțiile de vot ale orașelor-capitală decât din secțiile de vot așa-zis periferice.
Pe total țări gazdă ale diasporelor româneștiiii , ponderea de susținători AUR în zonele din afara orașelor capitală a fost de aproximativ 27%, comparativ cu aproximativ 18% pro-AUR în secțiile de vot din orașele capitală.
Pentru USR-PLUS, procentele corespunzătoare au fost mai mari în secțiile din orașele-capitală (32%), comparativ cu secțiile din zonele periferice (29%). Pentru PNL opțiunile pe cele două categorii de regiuni de amplasare a secțiilor de vot au fost relativ egale, de aproximativ 26-27%.
Tabelul 1. Ponderea voturilor favorabile diferitelor partide, pe principalele țări unde au votat diasporele românești
Sursa de date primare Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), date finale la nivel de secție de votare disponibile la https://prezenta.roaep.ro/parlamentare06122020/abroad-pv-final. Nu au fost incluse în calcul cele aproximativ 20 de mii de voturi prin corespondență. Numărul de voturi valide pe care au fost efectuate calculele N= 242029. Prin umbrire sunt marcate situațiile în care țara de vot apare ca predictor semnificativ pentru partidul/formațiunea de pe coloană, conform datelor din Anexa 1. Exemplu: 25,8% dintre voturile acordate de românii care au participat la alegeri în 6 decembrie 2020 în Italia au fost acordate AUR. Asocierea dintre țara de vot și opțiunea electorală este semnificativă statistic chiar dacă se țin sub control și alte variabile (vezi anexa). Altfel spus, este vorba de o asociere puternică în care compoziția diasporei și locul de vot contează foarte mult.
Un tablou comparativ, mai bogat
Opoziția între contextele de condiționare pentru AUR versus USR-PLUS devine mult mai clară dacă apelăm la o analiză care , deși mai tehnică, permite un gen de experiment mental (Anexa 2).
În această nouă variantă de analiză am luat în calcul nu numai impactul asociat cu centralitatea secției de votare în raport cu capitala țării gazdă, ci și numărul de votanți pe secția de votare (indicator pentru facilitatea accesării secției de votare de către comunitățile diasporice), dezvoltarea țării gazdă sub aspect economic și social.
Rezultă cu claritate, în acest context analitic, faptul că votanții AUR provin, în principal, din secțiile de vot așa-zis periferice, aflate în afara orașelor capitală de țară-gazdă pentru imigranții români.
Prin contrast, voturile pro-USR-PLUS au fost acordate în special în secțiile de votare din orașele capitală, „centrale”.
Așa cum era de așteptat, efectul specific de țară de imigrare, de stimulare a voturilor pentru AUR, apare ca fiind statistic semnificativ pentru Italia și Germana, în primul rând, și, în al doilea rând, pentru Franța, Marea Britanie și Spania.
Votul favorabil USR-PLUS este specific pentru diasporele românești din Marea Britanie și din ţările scandinave. Liberalii au fost votați mai ales în Spania, SUA și Canada. Preferința pentru PSD, deși la nivel redus, se manifestă în principal în Italia.
Nu contează în contextul de vot, însă, numai factorii anterior menționați. Sunt foarte probabil și mulți alții pentru care nu am avut date de estimare – intensitatea campaniilor electorale, tradiții regionale de vot în țările gazdă, cultura de vot a celor de acasă, din România, la nivel comunitar-regional etc.
Aici mai adăugăm, în limita datelor cu care am putut lucra, efecte ale profilului de dezvoltare a țărilor gazdă pentru diaspore. Preferințele pentru AUR și PNL sunt susținute, în special, de contexte de dezvoltare socială ridicată în țările de imigrare.
Concluzii și discuție
Datele postelectorale puse în circulație de către Autoritatea Electorală Permanentă permit unele nuanțări în interpretarea votului diasporei la parlamentarele 2020. Cert, AUR rămâne o surpriză. Altfel spus, analize cu date suplimentare sunt necesare pentru elucidarea cazului.
Comparația cu rezultatele din 2016 ne permite formularea ipotezei că există o tendință de durată a diasporei de a penaliza mai rapid partidele care au dezamagit-o.
O astfel de penalizare favorizează un consistent plus de voturi pentru partidele mai noi. Din această perspectivă, nu este atât meritul AUR că a realizat scorul electoral foarte ridicat. În acest vot se regăsesc, foarte probabil , și dezamăgirile electoratului din diaspore legate de PMP și PSD.
PNL și USR-PLUS rămân în 2020 la scoruri comparabile cu cele din 2016, la nivelul votului din diaspora. Am traduce această stabilitate a scorurilor electorale ca indicator pentru dezamăgire temperată a electoratului din diaspora, de mai mică intensitate decât în raport cu cea manifestată față de PMP și PSD.
În al doilea rând, contează compoziția socioculturală a electoratului care vine la urne. Din păcate, nu avem detalii în acest sens. Putem presupune, însă, că la secțiile de votare din orașele capitală votanții sunt, statistic vorbind, diferiți de cei din secțiile de votare din afara orașelor capitală.
Este probabil că, în acest al doilea caz, nivelul de instrucție este mai redus, ocuparea în muncile necalificate mai mare etc.
În baza acestei ipoteze, am interpreta și constatarea că votul pro-AUR a fost mai mare în secțiile de vot periferice, iar votul pro USR-PLUS a fost mai puternic la secțiile de votare din zonele centrale.
Diasporele românești de țară gazdă care își mențin dominantele de preferințe politice sunt foarte puține. Un exemplu este comunitatea diasporică din Spania, care a manifestat o puternică preferință pentru liberali și în 2016 și în 2020.
Altfel, regula este schimbarea ierarhiilor de preferințe. În Italia, diaspora românească trece de la preferința dominantă pentru PNL în 2016 la cea pentru dominanta AUR în 2020.
În Germania, schimbarea se face de la dominanta USR în 2016 la AUR în 2020.
Anexa 1: Ponderea votanților din diaspora la parlamentarele 2020 pe țări, partide și localizarea central-periferică a secțiilor de votare.
Anexa 2: Predicția spațială a votului în diaspora la parlamentarele 2020
Sursa de date primare referitoare la voturile la parlamentare – AEP, fără voturile transmise prin corespondență. Venitul brut per capita și speranța de viață la naștere sunt estimări la nivel de țari preluate din surse UNDP 2020. Ln- transformare logaritmică. Modele de regresie multiplă OLS. Categoria de referință pentru țările de vot este dată de „alte țări” decât cele specificate în tabel. Prin umbrire am marcat coeficienții de regresie pozitivi semnificativ diferiți de zero pentru pragul 0.05. Cu bold sunt marcați coeficienții semnificativi, dar de sens negativ.
Referințe
Dumitru Sandu. 2020. Contextul de votare la parlamentarele din 2020
Jonas Stein , Bjarte Folkestad , Jacob Aars & Dag Arne Christensen.2020. The 2019 local and regional elections in Norway: The periphery strikes again, Regional & Federal Studies
UNDP. 2020. Human Development Report.
Note
i Întrebări de acest gen mi-au fost adresate de către doamna Magda Grădinaru, senior editor la SpotMedia.ro, imediat după alegerile parlamentare 2020, cu invitația unui dialog pe temă. Mulțumindu-i pentru invitație, deocamdată răspund printr-o analiză.
ii O folosire similară a polarității centru-periferie în legărură cu votul poate fi , spre exemplu, cea de la Stein 2020.
iii Datele pe care le prezint în acest text provin, dacă nu menționez altfel, de la Autoritatea Electorală Permanentă.