Formațiunea naționalistă anti-mască, marea surpriză a alegerilor parlamentare din 6 decembrie, a avut o campanie digitală executată cu precizie de chirurg.
La începutul lunii decembrie, pagina de Facebook a lui George Simion atinge un nivel de 2,5 milioane de reacții în ultimele 30 de zile, conform datelor calculate de Crowdtangle și publicate pentru prima dată de recorder.ro.
Asta înseamnă, conform proiecției Facebook, peste 70 de milioane de vizite într-o singură lună. Ca termen de comparație, cel mai accesat site din România, e vorba de olx.ro, are 35 de milioane de vizite.
Paradoxal, o pagină de Facebook cu o asemenea forță are sub 500.000 de fani. Comparativ, pagina de Facebook a Gabrielei Firea care a avut de 5 ori mai puține interacțiuni decât cea a lui George Simion la începutul lunii decembrie are 550.000 de fani, mai mulți decât a strâns liderul AUR, 428.000.
“În spatele AUR a fost ceva organizat”, a declarat în exclusivitate pentru SpotMedia.ro Iulian Comănescu, consultant în comunicare, autor al cărții “Cum să devii un nimeni. Mecanismele notorietății, branduri personale și piața media din România”.
Deşi detestă să cadă în capcana teoriilor conspiraționiste, crede că această campanie digitală a AUR a fost una în care s-au investit foarte mulți bani și a primit “ajutor profesional”.
Huiduieli pentru AUR la Timișoara: Aprind lumânări pentru victimele Revoluției, dar au torționari comuniști în partid
Reacția AUR, după ce Iohannis a spus că este un partid ”despre care nu se prea ştie ce vrea şi ce face”
Ce spune George Simion despre prezenţa la Timişoara şi acuzaţiile că AUR are parlamentari implicaţi în reprimarea Revoluţiei
De exemplu, am proiectat o campanie pe Facebook pentru pagina de autor “Emilian Isailă” cu o investiție maximum admisă de 1.000 de lei pe zi. În 30 de zile, Facebook îmi spune că obțin un cel mult 36.000 de like-uri (reacții). Deci un like costă 0,83 de lei. Pentru ca pagina mea să atingă performanța celei a lui George Simion din preajma alegerilor parlamentare ar fi nevoie să investesc în jur de 2 milioane de lei, adică vreo 400.000 de euro.
Conform unor date publice, campania digitală a AUR, reclama plătită către Facebook și Google, a fost de doar 20.000 de euro. Diferența a fost plătită de altcineva și în alt fel.
O campanie mascată cum n-a mai fost alta în România
Rețeaua de conturi AUR e mult mai vastă. Pagina lui George Simion e doar vârful icebergului. Acesta, pe tot parcursul anului, a beneficiat de o infrastructură de invidiat - cameramani, steaguri, automobile, carburant, cazări pentru el și echipă, telefoane mobile, abonamente, hrană, laptopuri, computere, conexiuni la Internet etc.
Și asta doar pentru a crea conținutul unei campanii digitale uriașe, cum, oficial, n-a mai desfășurat nicio entitate politică sau economică în România, niciodată.
Mai mult, toată această campanie a fost dusă undeva departe de ochii opiniei publice, în străfundurile Internetului, țintită exact pe “victime”, persoanele ale căror valori erau apropiate cu platforma “naționalist - anti mască” a formațiunii AUR.
Pentru a prezenta mai bine cât de mascată a fost campania, Emil Boc, primarul Clujului, un fost prim-ministru, se întâlnește cu AUR abia în campania electorală pe care a făcut-o pentru PNL la alegerile parlamentare.
“Paradoxal nu am fost super surprins de intrarea AUR în Parlament, pentru că am întâlnit fenomenul în stradă în campania electorală. Am câștigat un pariu cu un coleg de-al meu cu care am spus că intră AUR în Parlament. L-am câștigat”, a declarat Emil Boc a doua zi după alegerile parlamentare într-o intervenție la postul de radio local Napoca FM.
“Vă dau două exemple”, a continuat primarul Clujului, “în Gheorgheni am întâlnit un domn în timp ce împărțea pliante și mi-a spus că <Nu am ce să vă reproșez, v-am votat la locale, dar amu om merge cu AURul>. M-am oprit că nu știam cine e AURUL. Nu l-am contrazis, dar i-am explicat că are nevoie de un partid care intră sigur în Parlament și care să susțină proiectele Clujului.
<Nu, nu că noi suntem mulți>, a spus acesta. Ne-am despărțit cu mâna strânsă, dar nu am reușit să-l conving”, și-a amintit Emil Boc de prima întâlnire cu formațiunea condusă de George Simion.
“În zona Gării mi-a mai spus cineva, după ce eu am zis să nu irosim votul, că <Nu, nu. Eu i-am spus fiicei mele din Italia să asculte de mine, să voteze cu AURul!>”, a continuat Emil Boc să povestească despre o nouă întâlnire cu un votant AUR.
“Oricum trebuie făcute unele analize, pentru că un partid să intre direct în Parlament, fără să existe înainte, nu e un lucru ușor. Am 20 de ani de politică și nu am văzut așa ceva”, a adăugat primarul Clujului.
De la Coaliția pentru Familie la AUR, într-un singur pas
E ca și cum cineva a avut lista tuturor persoanelor care au participat la Referendumul pentru familie, iar campania digitală a fost țintită exclusiv asupra acestor oameni, a declarat o persoană intervievată pentru acest articol care a dorit să-și păstreze anonimatul.
Societatea Timişoara protestează faţă de prezenţa AUR la comemorarea Revoluţiei: Doi ofiţeri implicaţi în reprimare au ajuns parlamentari
România Tv a fost amendată după ce Diana Șoșoacă de la AUR a fost lăsată să facă afirmații anti-COVID ”de un extremism rar”
De la 50.000 de voturi la 500.000 în două luni. Anomalia AUR. Cum o explică sociologii
Referendumul pentru familie a avut loc în octombrie 2018 cu scopul modificării Constituției prin redefinirea noțiunii de familie. Nu a fost adoptat din lipsă cvorum, la referendum participând 20,41% din numărul total de alegători, adică 3,7 milioane persoane. Ar fi fost nevoie de o prezență de peste 30% pentru ca acesta să fie validat.
Referendumul a fost promovat de Coaliția pentru Familie, o organizație susținută și de propaganda rusă și asociați ai lui Vladimir Putin.
Platforma politică a Coaliției pentru Familie seamănă izbitor cu cea a lui AUR, amândouă pun accentul pe populism, ortodoxism militant, legionarism și naționalism.
Un laborator care transformă mizeria politică în AUR
“Există mai multe indicii că au fost ajutați”, a declarat Iulian Comănescu pentru SpotMedia.ro. “În timpul campaniei electorale, mai mulți administratori de site-uri s-au plâns că au fost obligați să interzică accesul pentru sute de conturi care promovau AUR. Înainte, dacă aveau 2-3 intrări ale unor activiști care postau mesaje de propagandă politică”, a spus consultantul Iulian Comănescu.
Ceea ce a surprins multe persoane specializate în campanii politice a fost acuratețea celei derulate de AUR.
Militanții formațiunii au fost prezenți în cele mai fierbinți puncte, au realizat evenimente pe care le-au filmat și le-au transmis live unui public imens, aflat în așteptare şi care le-a livrat mai departe.
“Seamănă cu un laborator al unei instituții a statului român. Eu cred, nu cred, aveam multe informații că PPDD a fost creația lor…”, a declarat Sebastian Lăzăroiu, sociolog și scriitor, fost consilier prezidențial, într-un interviu acordat Digi24. “Nu am nicio dovadă”, a adăugat el, “dacă găsește cineva dovada, eu îl premiez… Probabil că nu o va găsi niciodată. Mă uit la indicii, toate spun că e un vehicul fabricat de cineva. Nu pare a fi fabricat de ruși. Și există riscul să fie confiscat de ruși…”, a mai adăugat Sebastian Lăzăroiu.
AUR, o mișcare la firul ierbii, dar pe gazon artificial
“Cred că avem de-a face cu un fenomen de Astroturfing”, a spus Iulian Comănescu pentru SpotMedia.ro.
Astro Turf e o marcă populară de gazon artificial, iar cei care au definit fenomenul se referă la o mișcare politică sau socială care se desfășoară la firul ierbii, adică transparent și din om în om, dar în spatele ei se ascund diverși sponsori care o finanțează și o promovează, dar vor să rămână anonimi pentru a nu mina credibilitatea mișcării respective.
“Cred că pe online și pe rețelele sociale AUR e un partid care a fost ajutat, care a primit sprijin”, a declarat Iulian Comănescu. “A fost folosită componenta autentică a mișcării care, apoi, a fost promovată intens pe platformele digitale”, a adăugat el.
Faptul că atât de multe persoane cu competențe în domeniu spun că AUR are o dimensiune artificială și că acest partid a avut acces la resurse la care nicio altă formațiune politică nici măcar n-a putut visa arată cât de fragil e sistemul democratic din România la 31 de ani de la prăbușirea regimului comunist.