De la 50.000 de voturi la 500.000 în două luni. Anomalia AUR. Cum o explică sociologii

• AUR a mers pe un contrast total față de președintele Iohannis
• Categoria socială cea mai săracă din România nu mai sunt pensionarii, ci tinerii între 15-24 de ani
• Faptul că PSD a scăpat de radicalii partidului a ajutat AUR
• USR-PLUS nu mai e perceput ca un partid antisistem
• e uimitor că la închiderea urnelor, cei din AUR și-au știut exact scorul electoral
De la 50.000 de voturi la 500.000 în două luni. Anomalia AUR. Cum o explică sociologii

După mai multe interviuri cu experți în domeniul comportamentului politic, fenomenul AUR, formațiunea vedetă a alegerilor din data de 6 decembrie, e departe de-a fi înțeles, dar se conturează câteva explicații, unele întrebări rămânând însă fără răspuns.

  • Succesul AUR este direct legat de criza provocată de pandemie.
  • Rămâne încă un mister impactul uriaș pe care partidul l-a avut pe rețelele sociale în condițiile în care a cheltuit, așa cum susține, doar 12.000 de euro pentru promovare.
  • Formațiunea a desfășurat două campanii electorale puternice, una online, iar alta offline, combinând mesajele cu precizie și țintind fără greș posibilii votanți.
  • Ascensiunea AUR seamănă mult cu cea a PRM din anul 2000, dar și cu cea a PPDD din 2012.
  • A fost singurul partid anti mască din această campanie electorală.
  • Slaba performanță electorală a unor formațiuni ca PSD sau PMP a ajutat AUR.
  • Au fost mulți alegători care au căutat salvatori. Pandemia a avut un impact politic mult mai mare decât și-a putut imagina cineva.

E încă un mister impactul uriaș al lui George Simion pe rețelele sociale. Într-un studiu publicat de Recorder.ro, pagina sa a strâns, în ultimele 10 luni, 1,25 de milioane de interacțiuni (like-uri, share-uri, comentarii), iar pagina Gabrielei Firea, o campioană a investițiilor în social media, doar 211.000, asta după ce a trecut printr-o campanie electorală tensionată pentru a obține un nou mandat de primar al Bucureștiului.

Ieșit din comun mai e și faptul că în timp ce curbele de evoluție ale celorlalți lideri politici cu conturi solide de Facebook – Klaus Iohannis, Gabriela Firea, Rareș Bogdan, Dacian Cioloș – au o creștere relativ constantă, în perioada alegerilor, pagina lui George Simion are creșteri explozive, de patru-cinci ori mai mari decât cea a următorului lider politic.

AUR, conform unor estimări, a cheltuit în jur de 12.000 de euro în campania electorală pentru a se promova în mediul online.

Barbu Mateescu, sociolog: Nu aș lua ca reper alegerile locale

Barbu Mateescu, sociolog – Foto: Facebook/Barbu Mateescu

Sociologul Barbu Mateescu consideră a fi o greșeală să fie luate ca reper pentru evoluția spectaculoasă a AUR alegerile locale din 27 septembrie 2020.

“S-a văzut și în cazul USR-PLUS, alegerile locale nu sunt foarte bune ca reper”, a declarat Barbu Mateescu pentru SpotMedia.ro

La alegerile locale din septembrie, USR-PLUS a luat 7 procente, vot politic, iar la alegerile parlamentare a câștigat 15,5%.

Klaus Iohannis – Ludovic Orban: rezultatele PNL de la alegeri au rupt lanțul de iubire. Care sunt consecințele?
Cum a crescut AUR în Frății ortodoxe tolerate de Biserică, așa cum BOR l-a tolerat și pe Zelea Codreanu. Manipulările via Sputnik și pericolul real – Interviu

“Cu sistemul de vot pe care-l avem la locale, partidele mici sunt defavorizate. Știi când s-a mai întâmplat ca o formațiune să ia puțin la locale și să explodeze la alegerile generale? În anul 2000. Atunci, în iunie, PRM a luat undeva la 6%, vot politic, iar în toamnă, la alegerile generale, a trecut de 20%”, explică Barbu Mateescu.

Sociologul susține că reperul pentru AUR ar trebui să fie alegerile europarlamentare din 2019, atunci când George Simion a luat de unul singur 117.000 de voturi.

De asemenea, Barbu Mateescu susține că procentul AUR are legătură și cu slaba performanță a PMP. 

“Acest partid lua peste 300 – 400.000 de voturi. La europarlamentare, PMP a obținut 522.000 de voturi, iar acum a luat sub 300.000. Aș include în ecuația asta și PSD, care în 2019, atât la europarlamentare cât și la prezidențiale, în primul tur, a luat peste 2 milioane de voturi, acum a avut în jur de 1,7 milioane. Asta nu înseamnă în niciun caz că toți votanții AUR sunt de la PMP sau PSD, dar strop cu strop se face ploaia”, spune Barbu Mateescu.

El susține că pandemia a contat foarte mult în aceste alegeri generale, mai mult decât suntem pregătiți să acceptăm.

“AUR este singurul partid care s-a opus măsurilor luate de autorități în ultimele două luni. Lumea, în martie, a acceptat ideea că e o boală nouă, necunoscută. S-a speriat și a acceptat măsurile, dar revenirea provoacă o tensiune mare în societate.

Nimeni nu s-a opus. Singurul partid care putea fi populist era PSD, dar și-a schimbat tactica. A lăsat un loc mare, liber, în această zonă. Cei care au fost nemulțumiți de restricții sunt mai mult de 500.000, numărul de voturi luat de AUR, formațiunea avea o plajă enormă în care să opereze”, explică Barbu Mateescu.

Incendiul de la Piatra Neamț, spune el, a fost un eveniment tragic care ar fi putut susține modelul de argumentație folosit de USR-PLUS în campanie, dar nu a ajutat. A fost prea mărunt în comparație cu pandemia, remarcă Barbu Mateescu. “Pandemia a fost o miză foarte mare”, ne-a mai spus el.

Sociologul crede că rezultatul obținut la alegeri de AUR vine dintr-o ecuație foarte complicată.

“Tentația pe care o avem cu toții e să zicem că ăsta e motivul, cel pe care îl credem noi. În realitate, lucrurile sunt mai complicate. Nici nu contează dacă au fost servicii de informații implicate sau nu. Nu contează dacă a fost o mână pe sub apă, există o emoție foarte puternică față de pandemie.

Nu știm câți dintre cele 535.000 de persoane care au pus ștampila pe AUR sunt votanți ideologici, sigur nu toți, iar pandemia i-a ajutat”, crede Barbu Mateescu.  

Vladimir Ionaș, sociolog Avangarde: Au lucrat cu mesaje video, iar liderii au folosit un limbaj pe înțelesul oamenilor

Vladimir Ionaș, sociolog Avangarde – Foto: Facebook/Vladimir Ionaș

Sociologul Avangarde a participat la realizarea exit-poll-ului din seara alegerilor, anunțând în premieră intrarea AUR în Parlament.

“Formațiunea a avut două campanii diferite”, explică Vladimir Ionaș pentru cititorii SpotMedia.ro – “o campanie online și una offline. Pe online a folosit un stil foarte agresiv și foarte bine țintit”.

Sociologul observă și că sumele de bani pe care AUR le-a cheltuit pentru a finanța campania online au fost foarte mici, “în jur de 12.000 de euro”: “Cu acești bani nu poți să ai o asemenea creștere într-o perioadă atât de scurtă. Aici sunt câteva semne de întrebare”. 

Cei de la AUR au declarat că au lucrat cu foarte mulți voluntari, care au distribuit masiv pe rețelele sociale mesajele video ale formațiunii politice.

AUR, un partid care a crescut în două luni de la 0,77% la 9%. Indicii că ascensiunea e legată de serviciile de informații
Care e profilul votanților partidelor câștigătoare și cum a reușit AUR marea surpriză – Interviu
USR sesizează CNCD în legătură cu aprecierile misogine ale noului parlamentar AUR Sorin Lavric

“Au lucrat cu mesaje video și nu cu mesaje scrise. Mesajele video prind foarte bine pe rețelele sociale. E un avantaj pe care AUR l-a înțeles spre deosebire de celelalte partide.

În plus, liderii, toți cei care apar în mesajele video, folosesc un limbaj accesibil oamenilor, diferit de modul în care se exprimă ceilalți politicieni. Au un limbaj mai simplu și nu au ținut cont de corectitudinea politică, de cum trebuie să transmiți mesajele, de toate teoriile care schimbă modul de comportament”, explică Vladimir Ionaș.

De asemenea, sociologul remarcă faptul că și campania din mediul offline, cea de pe teren, a fost extrem de bine concepută și executată.

“Au folosit foarte mulți oameni. Au fost foarte vizibili, pentru că au utilizat zeci de steaguri ale României și ale formațiunii. Au fost în toate punctele importante: la Alba Iulia pe 1 Decembrie, la Iași, de Sfânta Parascheva, la Constanța, de Sfântul Andrei. Au fost în toate punctele în care au avut loc evenimente de care oamenii erau interesați, dar la care nu puteau participa din cauza restricțiilor”, arată Vladimir Ionaș.

Pentru că discursul lor era împotriva purtării măștii, au negat existența virusului și au protestat față de restricții, le-a fost ușor să atragă atenția oamenilor. De asemenea, din aceste locuri în care au provocat tensiuni între ei și autorități, au făcut filmări și le-au postat pe rețelele sociale.

Au folosit cuvinte cheie exact în momentele critice, de interes maxim, spune sociologul. “AUR a mers pe un contrast total față de președintele Iohannis. Ne aducem cu toții aminte că s-a discutat intens că președintele a confiscat Ziua Națională. Cei din această formațiune au făcut tocmai invers. S-au dus la Alba Iulia și au creat un eveniment pentru toți românii”, remarcă Vladimir Ionaș.

În momentul în care o bună parte a populației este nemulțumită, este frustrată, consideră sociologul, nu e nevoie de o perioadă foarte lungă de timp pentru a crește în preferințele electoratului. Din contră, spune el, o perioadă mai lungă de timp îi poate face pe oameni să-și pună întrebări despre cine sunt acești oameni, ce vor, să verifice, iar legătura dintre formațiune și public să scadă în intensitate.

“AUR a punctat într-o perioadă scurtă de timp exact pe frustrarea și nemulțumirea oamenilor și a atins subiectele care creau aceste frustrări și nemulțumiri. A reușit să convingă un număr important de români să meargă la vot. Cel mai probabil, dacă AUR n-ar fi existat, acești oameni ar fi stat acasă, iar prezența la urne era și mai mică”, spune Vladimir Ionaș. 

Gelu Duminică, sociolog, profesor asociat Universitatea București: Sărăcia generează dorința de a te ancora în salvatori 

Gelu Duminică, sociolog, profesor asociat Universitatea București – Foto: Facebook/Gelu Duminică

Pentru AUR au votat alegătorii tineri, susține Gelu Duminică. “Sunt oameni cu vârsta între 18-30 de ani, cu studii medii, care provin din zone relativ dezavantajate”, explică sociologul pentru cititorii SpotMedia.ro.

Categoria socială cea mai săracă din România nu mai este cea a pensionarilor, ci categoria tinerilor cu vârsta între 15-24 de ani, spune Gelu Duminică. “Avem cel mai mare număr de tineri din Uniunea Europeană care nu mai sunt nici în școală, dar nici nu sunt angajați. Aceștia se simt abandonați. Nu mai au încredere în partidele mari, iar acest <stai acasă> pe timp de pandemie, pentru mulți dintre ei, a însemnat pericol de înfometare”, a declarat sociologul.

“Oamenii s-au răzvrătit”, a continuat el. “Sărăcia generează dorința de a te ancora în salvatori”, a mai adăugat Gelu Duminică.

Sociologul spune că acest electorat tânăr este extrem de prezent în social media, iar faptul că AUR a avut o campanie țintită pe rețelele sociale i-a ajutat foarte mult.

Ce s-a întâmplat la aceste alegeri seamănă foarte mult cu ce s-a întâmplat în anul 2000 cu Partidul România Mare, dar și cu PPDD, formațiunea lui Dan Diaconescu care a fost a treia forță politică la alegerile din 2012, când a luat 14,5% din voturi.

“Acest electorat conservator și patriotard a existat dintotdeauna. A fost nevoie doar să fie pescuit de cineva”, a declarat Gelu Duminică.

Sociologul susține că rapida creștere a AUR are legătură și cu faptul că partidele mari și-au îndepărtat grupurile conservatoare și naționaliste din interior.

“Să nu uităm de mișcarea făcută de PSD înainte de alegeri când a scăpat de cei care erau considerați radicalii partidului”, a spus Gelu Duminică.

Discursul celor două mari partide nu a mai avut dimensiuni naționaliste cum a fost în 2012, iar USR-PLUS nu mai este perceput ca un partid antisistem, susține profesorul Gelu Duminică.

“Mulți dintre cei care au fost în nucleul de bază al USB (Uniunea Salvați Bucureștiul) sau USR au anunțat că sunt dezamăgiți. Scorul luat de candidatul independent Valeriu Nicolae (n.r. acesta a avut peste 16.000 de voturi, lipsindu-i 17 ca să intre în Parlament) e format în marea majoritate din voturi plecate de la USR”, a declarat Gelu Duminică.

El observă că AUR este o federație formată din foștii CPF-iști (n.r. susținătorii Coaliției Pentru Familie), neolegionari și frățiile ortodoxe.

“Pe mine ce m-a surprins în seara alegerilor a fost precizia cu care liderii AUR și-au prezentat scorul electoral de 9%”, a spus sociologul.

La ora 21.00, în seara zilei de 6 decembrie, la publicarea datelor exit-poll (sondaj de opiniei realizat la ieșirea de la urne), AUR era o formațiune creditată cu 5,4%. Într-o declarație dată de la sediul formațiunii, George Simion a anunțat încă din acel moment că AUR va avea 9%.

“Pe mine m-a surprins această declarație. Adică toate celelalte partide care au sociologi, lucrează cu companii de sondare a opiniei publice nu au știut cât o să ia după numărarea voturilor, iar cei din AUR au știut la fix”, a declarat Gelu Duminică pentru SpotMedia.ro. 

În momentul în care există mari vulnerabilități, terenul e fertil pentru diverse intervenții, spune sociologul, care recunoaște că nu are dovezi, dar susține că terenul politic din România, din cauza pandemiei, a fost fragil și a putut fi folosit de diverse entități românești sau străine.

Cristian Andrei, consultant, Agenția de Rating Politic: Interesant este că AUR a găsit în internet calea de a livra aceste mesaje mai radicale

Cristian Andrei, consultant Agenția de Rating Politic – Foto: Arhiva personală

Conform opiniei lui Cristian Andrei, surpriza AUR se datorează unei alinieri între mesajul politic, livrarea lui și contextul social.

“Există de mai mulți ani o zonă electorală care nu a mai fost reprezentantă politic de partidele importante”, susține el într-o declarație pentru SpotMedia.ro.

“De la succesul PPDD din anul 2012, au mai încercat PSD, PMP, dar chiar și USR să tatoneze acest tip de <furie> sau de <nemulțumire>. Discutăm de alegători care favorizează mesajele mai radicale, împotriva partidelor mai vechi și care, pe timp de criză, au găsit o voce simplă pe care o înțelegeau”, spune Cristian Andrei.

Consultantului politic i se pare interesant faptul că AUR a descoperit o cale de a transmite online aceste mesaje și a avut și resursele necesare să o facă.

“Cred că în acest activism online, pe care îl descoperim acum, post-alegeri, se găsesc explicațiile pentru succesul tactic. Rețeta? … mesaje radicale, cu mulți <ambasadori>, în multe colțuri ale internetului, o campanie purtată ca una de <guerilla>, fără o structură vizibilă și centralizată”, a explicat Cristian Andrei.

Consultantul politic subliniază însă că pandemia a creat “contextul, declanșatorul și nervozitatea din societate” care au făcut posibil acest gen de activism și care a generat enervarea acestui segment de public, determinându-l să se prezinte la vot, venind în contrast cu o mare parte din restul alegătorilor care nu a găsit nicio motivație pentru a participa la scrutin.

Experții sunt de acord că AUR este o formațiune care a profitat de criza sanitară și economică provocate de epidemia Covid-19. Rămân încă multe semne de întrebare legate de finanțare și succesul greu de explicat de pe rețelele sociale. Viitorul acestui nou partid intrat în Parlament e neclar, fiind direct legat de evoluția pandemiei și răspunsul autorităților la criză.