Un premier este atât de puternic cât vrea el să fie, adică în măsura în care își folosește pârghiile, spuneam imediat după ce coaliția a bătut palma să îl susțină pe dl Cîţu pentru funcția de premier și multă lume îl considera victimă sigură între cei trei președinți de partide.
E drept că începutul parcursului de premier a fost unul destul de ezitant. Dl Cîţu nu a reușit să impună nici măcar ministrul de Finanțe pe care îl dorea.
Ludovic Orban a întins destul de mult coarda minimalizării premierului, pentru că, la rândul domniei sale, după aterizarea post-alegeri, avea nevoie să transmită mesaje consistente că deține în continuare puterea reală. De aici declarații de tipul: “Evident că sunt decizii de natură politică pe care le ia partidul, dar domnul Cîţu îşi poate spune un punct de vedere”.
Pentru că a fost umilit un pic prea mult sau pentru că așa trebuia de la început să se întâmple, cert e că dl Cîţu a început emanciparea cu mult mai repede decât s-ar fi așteptat mulți.
Evacuarea din Guvern, dintr-o singură lovitură, a tuturor oamenilor lui Ludovic Orban a fost un semn extrem de clar și fară echivoc. Nu este cu totul lipsit de relevanță că dl Cîţu și l-a adus consilier onorific pe Lucian Isar, nu numai vechi tovarăș de “arme” din sistemul bancar, dar și soț al dnei Gorghiu, o notorie adversară a lui Ludovic Orban.
Sunt surse politice care spun că dl Cîţu nu îi prea mai răspunde, cel puțin nu rapid, la telefon lui Ludovic Orban. "Sper să îi răspundă tot mai rar", mi s-a spus din USR-PLUS. Același premier Cîţu urcă, spun surse, la două zile Dealul Cotrocenilor.
Este cel mai prost scenariu pentru Ludovic Orban având în vedere că PNL, cu guvernare cu tot, este sub semnul viitorului congres, de la care așteaptă să-și reconfirme poziția în partid pentru ca, apoi, cel mai probabil, să revendice din nou șefia Guvernului.
Doar că pe zi ce trece partidul pare că începe să îi alunece printre degete.
Semnalele au existat încă din momentul negocierii Guvernului pe care a condus-o având ca țintă centrală, publică, propria funcție la Camera Deputaților ceea ce, potrivit fostului președinte și strateg al liberalilor, Valeriu Stoica, a vulnerabilizat major poziția PNL.
Guvernul a trecut de votul PNL în forma actuală doar datorită/din cauza intervenției președintelui. Ceea ce nu înseamnă că Ludovic Orban a fost iertat.
În BPN-ul de atunci a fost atacat de nume grele precum Boc și Bolojan, în timp ce majoritatea, inclusiv beneficiari ai împărțelii, au tăcut. Surse liberale spun că o singură voce i-a luat apărarea, Virgil Guran.
Ludovic Orban a încercat apoi să mulțumească filialele cu alte funcții. Doar că atunci când treci de la guvernarea de unul singur la o coaliție, oricum ai face, pierd mai mulți decât câștigă.
Secretarii de stat și agențiile au fost “trași” de filiale în ordinea scorurilor. De aici două efecte proaste.
În partid au tras printre primele Giurgiu și Teleorman, câștigătoare datorită importului masiv de pesedisti, ceea ce sigur că a înfuriat restul filialelor.
Pentru că funcțiile au fost astfel împărțite, criteriul competenței practic nu a existat. Așa se face că vor pleca probabil secretari de stat foarte valoroși, precum Mihaela Popa de la Educație, pentru a face loc unor mediocri propulsați de filiala, de exemplu de la Sectorul 3, care a tras funcția.
Și ca să fie masa mai bogată, pentru prima dată, spun surse din partid, au fost puși în urnă și secretarii de stat de la Externe și Apărare, care până acum erau scoși de criteriile de algoritm.
Este evident că linia de fisură din PNL este pe Arcul Carpaților.
Filialele din Ardeal sunt unite și cele mai nemulțumite. Problema e că nici Emil Boc, nici Ilie Bolojan nu par dornici să-și părăsească funcțiile actuale, iar partidul e greu de condus din afara Bucureștiului. Deci nu par a avea un lider pe care să-l suie pe cal și să-l susțină în lupta împotriva lui Ludovic Orban. Deocamdată.
De partea cealaltă, Ludovic Orban cunoaște extrem de bine PNL, până la firul ierbii, și din funcția actuală are tot timpul să se plimbe din filială în filială ca să participe la alegerile acestora.
Doar că fără loialitatea lui Florin Cîţu în afară de strângeri de mână în curând nu va avea ce împarți. Rămâne de văzut dacă premierul va accepta să valideze și împărțeala fără niciun criteriu de competență de acum, pentru că el este cel care semnează numirea fiecărui secretar de stat și a fiecărui șef de agenție.
Este adevărat că dl Orban este liberal vechi, dar traseismul pe care l-a patronat și pe care și-a bazat rezultatele face ca brandul și autenticitatea PNL să fie mai degrabă legate de steagul Ardealului.
Deocamdată pare sprijinit sau mai precis nu îl are împotrivă pe un baron extrem de important al partidului, Iulian Dumitrescu din Prahova, care a primit la împărțeală Ministerul Finanțelor.
Dacă va rămâne cu Ludovic Orban, Iulian Dumitrescu va fi o piesă importantă. Dar de ce ar rămâne? Ce va mai putea dl Orban să ofere?
Ludovic Orban a pierdut susținerea lui Klaus Iohannis, ceea ce a fost destul de evident și după alegeri. Ruptura a fost însă extrem de clară pe subiectul demisiei lui Costel Alexe, după declanșarea urmăririi penale împotriva acestuia.
"Penalii nu au ce căuta în funcții publice. PNL se poate, teoretic, să retragă sprijinul politic”, a spus dl Iohannis despre Costel Alexe, la numai câteva ore după ce Ludovic Orban spunea: “nu există, în momentul de faţă, nicio constrângere legală care să-l împiedice să-şi exercite acest mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean. Cum să impună partidul că cineva să-şi dea demisia din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean sau de primar?”.
Atacul devastator de duminică seară al lui Rareș Bogdan la Ludovic Orban pare un fel de semnal că războiul începe la vedere. Să nu uităm că Rareș Bogdan este și apropiat al președintelui Iohannis și apropiat al grupului ardelean, iar atacul vizează exact calitatea de președinte PNL a lui Ludovic Orban: "Președintele partidului trebuia să-și dea demisia, să-și depună mandatul”.
Dacă premierul Cîţu va fi contracandidatul lui Ludovic Orban la congres rămâne de văzut, dar este clar că un rol extrem de important în ecuația congresului îl va juca. Iar daca e liniște se aude brișca pe curea.