Greu de crezut că acest guvern în frunte cu premierul Cîțu mai are vreo șansă să scape de concediere prin moțiune de cenzură.
PSD nu are cum să nu voteze propria moțiune. USR PLUS nu mai poate da înapoi de la ce a decis în unanimitate, adică să voteze moțiunea. AUR o va vota cu două mâini. Foarte posibil să voteze și cel puțin o parte din aripa Orban a PNL. Nu mă îndoiesc că toți cei de mai sus vor vota cu bilele la vedere, ca să evite suspiciunea de trădare.
Există teoria că Florin Cîțu ar putea ataca la CCR faptul că moțiunea PSD, a doua depusă, va fi discutată înainte de moțiunea USR PLUS – AUR. Și în tot jocul de termene și proceduri să mai câștige timp.
Deocamdată nu a anunțat așa ceva, ar fi fără nicio șansă și ar trebui să conteste fix ceea ce reprezentații PNL au votat în Birourile Permanente Reunite.
În același timp, Florin Cîțu se duce spre moțiunea de cenzură cu un mesaj de forță pentru USR PLUS: “dacă o votați, nu mai negociem o nouă coaliție cu voi”. Întrebat cu cine ar vedea o nouă majoritate, dl Cîțu s-a enervat și a ieșit din conferința de presă.
Declarația radicală sugerează că teoreticul președinte PNL ar vrea să constate după moțiune că există o nouă majoritate PSD-USR PLUS-AUR și să le cedeze guvernarea.
Nu cred că dl Cîțu are o intenție reală de a duce PNL în Opoziție. În secunda a doua, toți primarii ar fi cu furci și topoare în Aleea Modrogan.
Mai degrabă, dl Cîțu ar încerca o strategie de salvare a propriului scaun, cam cum l-a acuzat și pe dl Orban că a făcut în decembrie cu șefia Camerei Deputaților.
Știe că, după ce pică la moțiune, dl Cîțu nu poate fi prima desemnare de premier, conform Deciziei CCR nr.85/2020.
Așa că interesul dlui Cîțu ar fi ca PSD să primească prima desemnare de premier, să eșueze în formarea majorității, pentru că social democrații nici măcar nu își doresc să guverneze acum.
După care a doua desemnare să poată fi tot dl Cîțu și, sub presiunea riscului de anticipate, să fie votat eventual ca guvern minoritar și PNL să păstreze toată prada, singurul lucru pe care liberalii îl au în cap.
Altfel nu se justifică de ce teoreticul președinte al PNL face o declarație atât de radicală la adresa singurilor potențiali parteneri de guvernare.
De la dl Cîțu nu mă miră să fie interesat doar de propria soartă. Ar fi doar consecvent.
Mă întreb dacă PNL nu pricepe că dl Cîțu îi duce în cap, că sunt în picaj, că un guvern minoritar nu ar însemna doar toate funcțiile și toți banii, ci și toată răspunderea politică pentru dezastru.
Mă întreb însă dacă dl Iohannis, adevăratul președinte PNL, ar fi dispus să intre în acest joc nebunesc doar pentru a-l ține pe dl Cîțu premier.
Dacă da, variante ar mai exista, chiar dacă, după cum spune Marcel Ciolacu, PSD nu va propune premier pentru că vor anticipate. De exemplu, o primă desemnare de la PNL care să depună mandatul. Sau chiar starea de urgență. Când e vorba de nebunie, doar cerul e limita.
De ce nebunie? Pentru că un guvern minoritar este un guvern slab, care nu are cum să facă ritmic și consistent reformele din PNRR.
Mă întreb așadar dacă dl Iohannis ar fi dispus să sacrifice ceea ce domnia sa numea o șansă istorică a României doar pentru că dl Cîțu și camarila domniei sale nu sunt dispuși să renunțe în fața evidenței.
Și evidența este că dl Cîțu nu mai poate conduce un guvern stabil cu o majoritate solidă în spate. E simplu, e matematic. A avut șansa domniei sale, a ratat-o pentru că este antitalent politic și de comunicare. Îl mai lasă și nervii, după cum s-a văzut la conferința de presa de marți.
A fost necesar președintelui Iohannis pentru a scăpa de Ludovic Orban și camarila de impostori a acestuia, dar deja dl Cîțu și cramponarea sa de putere sunt tot mai toxice pentru România.
Sigur că se pot găsi tot felul de tertipuri procedurale pentru menținerea dlui Cîțu și ele pot conveni social democraților, pentru că, după cum zicea dl Dîncu, actualul premier este cel mai bun agent electoral pentru PSD.
Până la urmă, social democrații au bifat ce aveau de bifat: au marcat moțiunea, ei sunt vioara întâi a asaltului împotriva Guvernului, USR PLUS îi urmează, nu invers. Dar cât timp nu stă pe voturile lor, dl Cîțu e mană cerească.
Dar pentru România e o nenorocire. A compromis campania de vaccinare, nu a urmărit pregătirea pentru valul IV, deși era clar că el va veni și nu are nicio șansă să ducă la îndeplinire reformele din PNRR.
Că domnia sa nu realizează nu e nicio mirare. Că nu realizează multe capete umflate din jurul domniei sale iar nu mă miră. Dar președintele Iohannis ar trebui să înțeleagă și să oprească acest delir.
Iar soluția e simplă: alt premier imediat după căderea Guvernului, refacerea coaliției și punerea pe treabă serioasă.
Orice alt tertip procedural, cu desemnări respinse, cu presiunea anticipatelor, cu proceduri pe la CCR, înseamnă costuri imense pentru România. Incalculabile. Ceasul deja ticăie.