De ce Putin şi Lukașenko, doi lideri autoritari, nepopulari și imprevizibili, sunt obligați să defileze împreună

Deși au interese contrare, teama de revolte populare, care s-ar putea extinde de la Minsk la Moscova, îi determină să colaboreze.
De ce Putin şi Lukașenko, doi lideri autoritari, nepopulari și imprevizibili, sunt obligați să defileze împreună
  • Lukașenko a supraviețuit la putere prin subvenții generoase de la Moscova sau păcălind Uniunea Europeană că face reforme;
  • În februarie, Putin îi oferă 1,5 miliarde de dolari pentru a scoate țara din iarnă, dar n-a fost suficient;
  • Deturnarea avionului Ryanair a fost operațiunea președintelui Belarus, fără susținere din partea Kremlinului, consideră mai mulți experți;
  • Tot mai des în ultimii ani, liderii autocrați își urmăresc opozanții peste hotare pentru a-i anihila;

Mai erau câteva minute până la ieșirea avionului din spațiul aerian al Belarus. 

La o sută de kilometri de graniță, un MIG-21, ridicat de la sol prin ordinul direct al președintelui Lukașenko, a flancat aparatul de zbor al companiei Ryanair, care începuse deja pregătirea pentru aterizarea de la Vilnius, Lituania. 

Un viraj abrupt spre est și o pierdere accentuată de înălțime i-au făcut pe pasageri să creadă că avionul are probleme tehnice și se va prăbuși.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Anunțul căpitanului aeronavei cum că vor ateriza la Minsk și nu la Vilnius a creat și mai multă confuzie printre pasageri.

Roman Protasevici, tânărul blogger și activist de 26 de ani, a înțeles rapid situația, realizând că este ținta unei răpiri la ordinul unui dictator.

Și-a dat seama că e ceva în neregulă de pe aeroportul din Atena când a observat că e urmărit și filmat, cum a anunțat într-un mesaj trimis unui prieten.

Un deceniu de alergat între Moscova și Bruxelles

Alexandr Lukașenko, 67 de ani, se află la conducerea Belarus din 1994, fiind cel mai longeviv lider dintr-un stat european.

Popularitatea lui s-a bazat pe capacitatea de a-i convinge pe liderii ruși să susțină economia țării prin subvenții repetate. După criza economică globală, Putin pune condiții tot mai aspre în schimbul subvențiilor. Pe de altă parte, Lukașenko vrea să-și consolideze puterea și să-și mențină o oarecare independență față de Moscova.

În 2010, Rusia taie toate fondurile către Belarus, iar țara intră într-o profundă criză economică.

Lukașenko încearcă să-și îmbunătățească relația cu Uniunea Europeană, dar nu reușește din cauza regimului dictatorial pe care a reușit să-l impună și care a anihilat orice formă de opoziție și exprimare liberă.

De mai bine de un deceniu, pentru a rămâne la putere, Lukașenko pendulează între Moscova și Bruxelles, vânzând câte o afacere unui miliardar din cercul lui Putin sau făcând mici reforme economice pentru a beneficia de câte un program de finanțare din partea Uniunii Europene.

Putin își cumpără liniștea cu 1,5 miliarde de dolari

În vara anului 2020, pierde alegerile în fața Svetlanei Tihanovskaia, dar rezultatul votului este modificat în mai multe secții de votare, iar Lukașenko anunță că a câștigat un nou mandat.

Proteste masive izbucnesc în întreaga țară, dar Lukașenko rezistă în fotoliul de președinte cu sprijinul lui Vladimir Putin care, speriat de posibilitatea ca revolta să ajungă și la Moscova, se implică în rezolvarea “crizei”. 

Mai mulți lideri ai Opoziției sunt arestați, redacțiile sunt închise, rețelele sociale sunt controlate și zeci de protestatari fug din țară de frica arestărilor.

Astfel, Alexandr Lukașenko se întoarce din nou sub oblăduirea lui Putin. Cei doi se întâlnesc în februarie 2021 în stațiunea Soci, Rusia, iar președintele Belarus primește un ajutor de 1,5 miliarde de dolari de la Putin.

După această partidă de schi desfășurată în februarie, la Soci, Rusia, Lukașenko (stânga) s-a ales cu 1,5 miliarde de dolari de la Putin (dreapta) - Foto: Hepta.ro

“Sunt foarte recunoscător pentru asistența pe care o acordați economiei țării mele. Trebuie să vă informez că acest lucru nu este degeaba și că banii nu vor fi aruncați în vânt”, a declarat Lukașenko la acea întâlnire. 

O acțiune pe cont propriu care a șocat pe toată lumea

Dar după întâmplarea de duminică, una care a șocat întreaga lume democratică, se poate înțelege ori că președintele Belarus a rămas fără bani și a provocat o nouă criză pentru a-l speria pe Putin și a-l determina să “cotizeze” din nou, ori că banii primiți de la liderul rus trebuie folosiți și pentru eliminarea Opoziției din străinătate.

„Cred că Lukașenko a acționat singur, fără implicare rusă”, a declarat consultantul politic Tatyana Stanovaya, pentru cotidianul “Moscow Times”.

Cel mai important indiciu care vine să confirme declarația de mai sus e că, multe ore după eveniment, nu a existat nicio reacție oficială din Rusia, iar mass-media aflată sub controlul Kremlinului nu a tratat subiectul.

Abia marți la prânz, după ce Uniunea Europeană a cerut tuturor companiilor aeriene să nu mai tranziteze Belarus și a interzis avioanelor din această țară să aterizeze pe aeroporturile aflate pe teritoriul UE, a apărut și prima luare de poziție mai consistentă de la Moscova.

"Nu putem decât să ne exprimăm regretul. Este foarte scump pentru orice companie aeriană să ocolească teritoriul unei țări destul de mari, situate în centrul Europei", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov.

"În cele din urmă, aceste recomandări vor reprezenta un cost pentru pasagerii avioanelor, care vor sta în aer încă o jumătate de oră sau o oră în plus", a mai spus Peskov.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, i-a cerut lui Lukașenko eliberarea imediată a lui Roman Protasevici și a prietenei lui Sofia Sapega

Putin, păcălit de Lukașenko?

Deci Putin păstrează tăcerea vizavi de acțiunea lui Lukașenko, dar se arată deranjat de sancțiuni, marea problemă cu care se confruntă și Kremlinul, de asemenea, sancționat de Uniunea Europeană și SUA pentru atacuri cibernetice, spionaj și implicare în procesele electorale din alte state.

Tot marți, s-a anunțat și faptul că s-a ajuns la un acord între partea rusă și cea americană pentru a se organiza o întâlnire între Joe Biden, președintele SUA, și Vladimir Putin. 

Data și locul se negociază încă, dar conform unor surse există posibilitatea ca întâlnirea să aibă loc la sfârșitul lunii iunie.

În acest context, deturnarea avionului Ryanair la ordinul lui Lukașenko reprezintă o problemă pentru Putin, punându-l într-o situație inconfortabilă în fața lui Biden.

Îl arată ca pe un lider slab, într-un fel, păcălit de Lukașenko, care i-a luat banii și îi folosește tot pentru a-și consolida puterea, vânând bloggeri dizidenți, în loc să-i investească pentru a stopa criza economică.

O nouă problemă a statelor democratice - dictatorii își anihilează tot mai des contestatarii și peste granițe

Într-un sondaj din Novaya Gazeta, una dintre puținele publicații independente din Rusia, peste 4.000 de respondenți susțin că noile sancțiuni economice impuse Belarus de către Uniunea Europeană vor fi plătite tot de Vladimir Putin.

Această percepție arată cum funcționează relația dintre cei doi, dar și teama acestora de revoltele populare. 

Liderul rus și-ar dori o schimbare de regim în Belarus, dar una care să-l favorizeze și să ducă la o integrare a fostei republici sovietice în Rusia.

Marele obstacol e că în acești ani regimul autoritar al lui Lukașenko a pedalat intens pe naționalism, iar în această țară toate mișcările politice se bazează pe acest tip de retorică - independența față de Rusia.

Pe de altă parte, Lukașenko e conștient că fără sprijinul Moscovei nu poate rezista la putere. Lipsa lui de popularitate e generalizată în Belarus, pe când Putin se bucură încă de susținerea a 50% dintre ruși.

“Domnul Lukașenko a mers prea departe, iar răspunsul trebuie să fie rapid. Dar acest episod subliniază, de asemenea, o realitate tulburătoare: autocrații care doresc să-și extindă modalitățile de represiune și peste granițe sunt tot mai încurajați să facă acest lucru. De prea multe ori, descurajarea lor a eșuat”, se arată în editorialul publicat de cotidianul american New York Times.

Roman Protasevici, în arest, cu urme de lovituri pe față. Imaginea a fost difuzată pe canalele oficiale din Belarus și dată publicității în urma presiunilor internaționale - Foto: Hepta.ro

Faptul că la scurt timp după deturnarea avionului și arestarea brutală a lui Roman Protasevici autoritățile din Belarus au ținut să dea publicității o înregistrare cu blogger-ul disident arată o oarecare teamă în fața presiunii internaționale.

Deși există mărturii că Protasevici a fost torturat și forțat să apară în fața camerelor, totuși, mesajul regimului represiv este o încercare de calmare a situației, de a arăta că e în viață și că e sănătos.

În orice direcție va merge această criză, ea nu va face decât să complice și mai mult relația dintre Lukașenko și Putin, amândoi sunt victime ale sancțiunilor, lipsiți de credibilitate și cu o marjă tot mai mică de manevră atât în propriile țări, cât și pe plan internațional.

Citește și alte articole pe aceeași temă:


Te invităm și pe pagina noastră de Facebook, unde vei găsi multe lucruri interesante, în plus față de site. Îți mulțumim că ne citești!