România a trimis opțiunea a treia în funcția de comisar european, scrie un jurnalist austriac, în vreme ce un europarlamentar finlandez consideră că Adina Vălean, comisarul european al Transporturilor, a subminat coerența sancțiunilor UE la adresa Belarusului. Are gafa comisarului român consecințe geopolitice sau e mai degrabă inadecvată?
Oliver Grimm a fost corespondent al cotidianului austriac Die Presse la Bruxelles.
Povestea unui Tweet
Comisarul european pentru Transporturi Adina Vălean a văzut partea plină a unui pahar și a anunțat vești „îmbucurătoare” pentru pasagerii din avionul deturnat la Minsk de un regim criminal și pentru familiile acestora: avionul a decolat spre Villnius.
Mulți politicieni și jurnaliști europeni au văzut însă că din avion lipsește un jurnalist critic cu regimul, care a fost arestat pentru a fi, nu e niciun dubiu, torturat și chiar condamnat la moarte.
„Acesta este un mesaj rușinos din partea unui comisar. Subminați coerența reacției UE la un act de terorism comis de Belarus și la deturnarea ilegală a unui pasager și a unui zbor Schengen între două state UE. Să vă fie rușine. UE trebuie să acționeze pentru a proteja drepturile omului”, a scris europarlamentarul finlandez Viile Niinisto pe Twitter.
Critici au venit și din partea a doi foști miniștri de Externe din Polonia și Suedia, Radek Sikorski, respectiv Carl Bild.
Cât și unde anume a greșit Adina Vălean, a cărei eroare a fost denunțată chiar și de Anne Applebaum, una dintre vocile cele mai pertinente în ceea ce privește analiza spațiului ex-sovietic? Mai mult chiar, un politician francez, șeful Comisiei pentru afaceri externe a Adunării Naționale a Franței, a cerut demisia sau demiterea acesteia.
Uniunea Europeană a decis, în acest caz, sancțiuni severe la adresa regimului din Belarus.
Adina Vălean: Dacă vă uitați la tweet-ul precedent, veți remarca că am condamnat situația
Am întrebat-o pe Adina Vălean ce informații avea în momentul în care a ales tonul optimist pentru acel mesaj postat pe Twitter și cum răspunde criticilor acerbe care au venit imediat.
„Aveam informația că avionul, care aștepta plecarea de mai bine de șase ore, a decolat spre Vilnius. Au fost niște ore foarte tensionate, avionul primind inițial ca oră de decolare din Minsk ora 11.30 (UTC). A plecat la 17.48. Am avut un moment de ușurare că avionul a plecat.
Dacă vă uitați la tweet-ul precedent, veți remarca că am condamnat situația.
La fel, în următoarele două tweet-uri. Comunicarea pe Twitter e fragmentară și lasă loc, iată, interpretărilor.
Au fost niște zile foarte pline pentru mine, și nu pe Twitter.
Am făcut în regim de urgență o analiză preliminară a situației din punctul de vedere al încălcării tratatelor internaționale. Am propus opțiuni pentru sancțiunile care urmează în domeniul transporturilor.
Am declanșat o întâlnire în regim de urgență a ICAO (International Civil Aviation Organization - n.red.) pentru măsuri la nivel internațional. EASA (European Union Aviation Safety Agency - n.red.), care e în responsabilitatea mea, a emis imediat recomandarea de a evita spațiul aerian al Belarus. Am fost în permanent contact cu Eurocontrol, EASA și ICAO pentru a coordona răspunsul la criză”, a spus Adina Vălean.
Radu Magdin: Poți să dai vina pe echipă, să îți ceri scuze sau să vii cu o poziție mai de forță
Analistul politic Radu Magdin consideră că eroarea e mai degrabă una de inadecvare la importanța momentului, unul crucial pe agenda UE, ținând cont de ce s-a întâmplat în ultimul an.
„Dacă vorbeam de comisarul extern care se ocupă de Afaceri Externe, ar fi fost într-adevăr o gafă și încă una mare. Vorbim însă de un comisar european care are un alt domeniu. Deși reacția cu pricina a stârnit ironii ulterioare în social media, aș spune că nu este un capăt de lume.
Dincolo de acest aspect, însă, este un exemplu de caz în care, având în vedere sensibilitatea subiectelor cu care se confruntă Europa în momentul de față pe mai multe fronturi, se vede clar faptul că echipele comisarilor, inclusiv de social media, trebuie să fie precaute atunci când vorbesc de o reacție rapidă și să calibreze tonul în funcție de necesitatea momentului", spune Radu Magdin, pentru SpotMedia.ro.
Acesta respinge teza unei culturi triumfaliste, care, însă, este folosită din plin la București.
"Nu aș vedea-o mai degrabă ca expresie a unei culturi triumfaliste, ci mai degrabă în sensul unui comentariu menit a asigura continuitatea serviciului în domeniul cu pricina. Declarații triumfaliste vedem mai degrabă de foarte multe ori la București, atunci când apar orice fel de cifre economice, iar din această perspectivă aș spune că suntem mai puternici la acest capitol la București decât la Bruxelles".
Nici solicitarea de demisie sau demitere, spune analistul politic, nu are o mare importanță, pentru că ea nu a fost susținută de "grei" europeni.
"Este o solicitare care nu își are locul. Desigur, în Uniunea Europeană există jocuri de putere, așa cum există și în fiecare stat membru. În anumite momente de supărare, fie personale, fie de familie politică, poți face o țintă din zona comisarială și a europarlamentară, în contextul în care consideri că ai motiv.
După cum se poate vedea însă din spațiul public, dincolo de această solicitare și această declarație, nu au avut solicitări similare de la grei în plan executiv sau parlamentar european, deci văd această reacție ca una singulară, posibil motivată de o supărare personală".
Poate fi însă reparată gafa sau lucrurile se vor tempera de la sine sau datorită agendei?
"E foarte greu să faci un damage control ca la carte în asemenea situații. Comunicarea politică este despre opțiuni, or, în esență, ce opțiuni am după un asemenea tweet? Poți să vii și să dai vina pe echipă, să te delimitezi de echipă. Nu este un gest neapărat extraordinar, pentru că lumea e conștientă că actorul politic nu e întotdeauna persoana care își gestionează contul de social media, dar îți asumi cu bune și cu rele lucrurile, pentru că asta înseamnă că ai aprobat sau că lași contul pe mâna cuiva care știe ceea ce face.
O a doua opțiune ar fi să vii și să îți nuanțezi și să-ți ceri scuze. E o opțiune care se mulează mai degrabă pe tiparul comunicării de criză.
O a treia opțiune, care este pe principiul „cea mai bună apărare este atacul”, este să îți asumi public, nu doar prin social media, o poziție mai dură decât o parte din oponenții tăi, tocmai pentru a compensa o poziționare inițială care a fost văzută prea pozitivă”, consideră Radu Magdin.
Între timp, Ludovic Orban o apără pe Adina Vălean, după ce comisarul a făcut o gafă taxată în Europa
Sunt de menționat alte două mari gafe care au implicat în prim-plan chiar Uniunea Europeană.
Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, a pus Uniunea Europeană într-o poziție umilitoare chiar la Moscova, intrând în campania bine regizată de ministrul de Externe Lavrov.
Însăși președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a trebuit să accepte o postură umilitoare și să rămână așezată pe o sofa, în plan secundar, în vreme ce bărbații politici Erdogan și Charles Michel, președintele Consiliului European, s-au așezat pe fotolii simetrice, față în față, prilej pentru președintele autoritar al Turciei să ia peste picior Uniunea Europeană.
Serviciul de protocol al președinției turce a explicat că a făcut punerea în scenă a celor trei personaje urmând protocolul Uniunii Europene, unde Consiliul are întâietate față de Comisie, or, ierarhizarea puterii trebuie reflectată în cadrul întâlnirilor.
Totuși, așa cum remarcă presa franceză, nu e prima întâlnire între Erdogan și alți șefi din trecut ai celor două instituții, când cutuma, iar nu un raport formal de putere a fost respectată și cei trei protagoniști au beneficiat de fotolii egale ca așezare, înălțime și acces la dialog.
