George Simion e un personaj fascinant din perspectiva unui jurnalist care urmărește și relatează despre viața politică. Acțiunile sale, începând cu tentativa de a crea tensiuni și violențe între români și maghiari în urma evenimentelor din 2019 petrecute în Cimitirul Internațional al Eroilor Valea Uzului, au fost perfect aliniate cu obiectivele politice ale Kremlinului.
După o extinsă documentare și discuții cu mai multe persoane care cunosc fenomenul, în opinia mea, George Simion a intrat în politică, fiind un agent provocator, creat de serviciile secrete din România pentru a susține mișcările naționale și pro-europene din Moldova, dar la un moment dat a fost deturnat, preluat și de serviciile secrete ale Rusiei.
În mod concret, George Simion este liderul celui de-al doilea partid din România ca număr de voturi câștigate în alegeri, e vorba de AUR, având interdicție de intrare în Republica Moldova și Ucraina.
„Văzând ce face și afirmațiile cu jupuitul în piața publică a judecătorilor care au respins candidatura lui Georgescu, nu pot să nu-mi aduc aminte că omul acesta este interzis în Moldova și Ucraina, fiind suspectat că e controlat de Moscova”, a declarat fostul președinte Traian Băsescu.
Despre legăturile lui Simion cu agenți ai serviciilor secrete din Rusia au vorbit în repetate rânduri foști oficiali din Moldova și Ucraina, persoane care au avut acces la informații din postura de miniștri sau lucrători în agențiile de informații.
O validare misterioasă a candidaturii lui Simion
În luna noiembrie 2024, cu două săptămâni înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, șeful Comisiei parlamentare de control al SRI de la acea vreme, senatorul liberal Ioan Chirteș, îl acuză pe liderul AUR de legături cu serviciile de informații din Rusia.
„…acolo sunt acuzații şi dovezi clare, în care… George Simion s-a întâlnit… cu ofițeri ai GRU şi inclusiv a încercat să deturneze manifestații pașnice, marșuri de susținere electorale… Încă la noi nu știm dacă George Simion a încercat să deturneze ceva…”, a declarat senatorul liberal la vremea respectivă.
Și cu toate aceste probleme cunoscute de opinia publică din România, BEC i-a validat candidatura, George Simion clasându-se în primul tur al alegerilor prezidențiale pe locul patru, după Georgescu, Lasconi și Ciolacu, obținând 1,2 milioane de voturi.
De asemenea, în acea perioadă s-a vorbit mult de o strategie pe care a avut-o PSD prin care urmărea să-l împingă în finală pe Simion, alături de Ciolacu, iar atunci informația despre „colaborarea” liderului AUR cu serviciile secrete rusești urma să fie făcută publică astfel încât să-l avantajeze pe prim-ministrul în funcție în ce privește ajungerea sa la Palatul Cotroceni.
Cum socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, primul tur al alegerilor prezidențiale a însemnat un dezastru pentru Marcel Ciolacu și PSD, după cum bine se știe.
Acțiunile haotice ale lui Simion
Informațiile transmise de oficiali ai statului român despre colaborarea lui Simion cu serviciile de spionaj rusești au rămas și produc încă efecte.
Acest lucru se vede și din comportamentul președintelui AUR, care face un joc politic greu de înțeles pentru opinia publică, transmițând prin toate canalele semnale că nu vrea să candideze, dar n-are încotro.
Cum e posibil ca liderul celei de-a doua forțe politice din România să-l susțină pe Călin Georgescu, un candidat dubios, fără partid, fabricat în laboratoarele Kremlinului și lansat ca bombă pentru destabilizarea țării, iar Simion să nu-și asume să intre în cursa pentru Palatul Cotroceni atâta timp cât situația lui Georgescu a fost neclară?
Mai mult, după decizia BEC de respingere a candidaturii lui Călin Georgescu, Simion amenință magistrații și membrii instituției cu „jupuirea” în piața publică, punându-și posibila candidatură în pericol de a fi respinsă pe motiv că încalcă legea fundamentală prin promovarea discursului urii.
Astfel s-a ajuns în situația ciudată ca partidele extremiste să anunțe susținerea a doi candidați - Anamaria Gavrilă, POT, și Simion, AUR, cu precizarea că în situația în care vor fi validați amândoi de BEC, unul dintre ei se va retrage din cursă, deși va rămâne pe buletinele de vot.
Promovarea lui Georgescu, asemănătoare cu a lui Simion
Din cauza multor întrebări fără răspuns, George Simion e privit cu neîncredere de o mare parte a electoratului, totuși, în cazul în care va intra în cursă, are un culoar să ajungă în finala prezidențială.
Dar o astfel de situație ar crea și mai multe probleme României, care poate avea un președinte suspectat de legături cu serviciile secrete din Rusia. Asta s-ar întâmpla după scandalul Călin Georgescu și intensa campanie făcută acestuia de către oficiali ai Kremlinului.
Să amintim că modalitatea prin care a fost promovat și impus George Simion în prima linie a politicii naționale seamănă foarte mult cu cea prin care a fost promovat Călin Georgescu, diferențele fiind doar de intensitatea campaniilor pe rețelele sociale.
În vara anului 2020, la alegerile locale, AUR obține 119 poziții de primari, clasându-se pe locul 14 în ierarhia politică. În jumătate de an, partidul extremist ajunge a patra forță politică din România la alegerile parlamentare, obținând peste 9% din voturi.
Și atunci s-a discutat mult despre posibile interferențe, mai ales pe rețelele sociale, ale unor entități străine, dar nici președintele și nici guvernul format după alegeri n-au investigat situația creată și n-au luat nicio măsură.
Trebuie spus că alegerile parlamentare din 2020 s-au desfășurat în timpul pandemiei, într-o criză sanitară fără precedent, iar situația critică în care se găsea întreaga lume a încurajat ascensiunea mișcările extremiste.
Cu toate acestea, evoluția AUR ca partid politic a ridicat multe semne de întrebare, fiind publicate o serie de dovezi de manipulare a rețelelor sociale, exact ca și în cazul Georgescu.
Candidatura lui Simion e problematică pentru România, iar o victorie a acestuia ar pune Bucureștiul într-o situație dificilă în relația cu Moldova, cu Ucraina, dar și cu partenerii europeni.
Situația liderului AUR arată încă o dată că țara noastră a fost infiltrată profund de reprezentanți ai Rusiei, iar lipsa de reacție a liderilor politici și a instituțiilor cu atribuții în domeniul siguranței naționale au vulnerabilizat democrația și decredibilizat procesul electoral.