Cum se străduiesc Klaus Iohannis și Florin Cîțu să ne scumpească curentul

Petrișor Gabriel Peiu este doctor al Universității Politehnica din București (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) și al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) și vicepreședinte al Agentiei pentru Investiții Străine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundației Universitare a Mării Negre (FUMN).

Cea mai mare nenorocire care a căzut pe capul românilor în pragul iernii din 2021-2022 este dublarea, ba chiar triplarea facturilor la gaze și la energie electrică. E drept că întreaga Europă trece printr-o explozie a prețurilor la energie, dar nicăieri nu este așa de rău precum la noi.

Sursa: AICI

Hai să și traducem acest tabel: la sfârșitul primului semestru al anului 2021, România a avut cel mai mare preț din UE pentru consumatorii casnici, banda DC (consum mediu anual intre 2.500 KWh si 5.000 KWh), la paritatea puterii de cumpărare (vezi, în tabel, coloana PPS). Adică, în prețuri comparabile, românul plătea, deja din iunie, un preț la electricitate mai mare decât cel plătit de neamț, francez sau olandez. Față de unguri, noi plătim electricitatea cam de două ori mai scump. Asta pentru că prețurile noastre au crescut cu 13% în primul semestru din acest an față de primul semestru din 2019, în vreme ce, de exemplu, ungurilor le-a scăzut prețul cu 10%!

Dar asta nu e nimic față de ceea ce s-a întâmplat începând cu luna iunie: prețurile s-au dublat pentru cel puțin jumătate din energia consumată în România, anume cea tranzacționată pe  piața zilei următoare (PZU), crescând de la 77 euro/Mwh în iunie la 134 euro/Mwh în septembrie:

Sursa: AICI

De ce ne referim la piața zilei următoare? Simplu, pentru că, la presiunile genialului conducător, doctor ciripitor Traian Petrov, în România nu mai există contracte pe termen lung (peste un an) și cam jumătate din energie se cumpără de azi pe mâine, pe ziua următoare adică. Cât privește contractele de peste trei luni (tot un fel de „azi pe mâine”, dar cu alifie), prețul e și mai interesant: peste 220 euro/Mwh. Cu atât a vândut Complexul enegetic Oltenia energie pentru trimestrul I din 2022. (sursa: AICI). Vi se pare mult? Păi nu ne-a sfătuit prea-învechitul în scaun președinte al Consiliului Concurenței să ne obișnuim să trăim cu prețuri mari la energie? Așa, poate, ne vom aduce aminte cum a ajuns acesta în scaunul de care s-a lipit: direct din slujba de consilier al aceluiași doctor demolator Traian Petrov...

Și dacă guvernele lui Iohannis s-au specializat în împrumuturi și importuri, ia să vedem și performanța energetică de anul trecut a României: am exportat 4 500 GWh cu prețul mediu de 181 lei/MWh și am importat 7 400 GWh cu prețul mediu de 223 lei/MWh. Pagubă la contul curent al țărișoarei de peste 800 de milioane de lei. Și când te gândești că unii chiar credeau că Orban ar fi o alternativă la Cîțu!

Ei, dar hai să revenim la tema din titlu și să vedem cum se străduiește din răsputeri regimul Iohannis să ne scumpească electricitatea. E un lucru de toți știut că marea scumpire de anul acesta a energiei este dată de insuficiența producției. Da, întreaga Europă are mai puțină energie decât ar avea nevoie. Din cauză că rușii exportă mai puțin gaz, iar vântul nu prea mai bate printre elicele eolienelor din Marea Nordului. La noi, evident, principala cauză a scumpirii electricității este tot insuficiența gazului, respectiv a energiei electrice. De unde vine această insuficiență? Păi la gaze din faptul că,  atât Romgaz cât, mai ales, OMV Petrom au redus mult producția de gaz, pentru a face loc pe piață pentru Gazprom.

Pentru electricitate, însă, avem o poveste specială, cu guvernul de la București în centrul ei. Să plecăm de la faptul că producția noastră de electricitate se realizează mai bine de jumătate în hidrocentrale și la uzina nucleară de la Cernavodă. Ce mai rămâne se împarte în trei părți egale între câteva centrale pe gaze, regenerabile și centralele pe cărbune din Complexul Energetic Oltenia (CEO). Ei bine, hidrocentralele și centrala atomică produc la maximul posibil, regenerabilele cât se îndură Dumnezeu să ne dea soare și vânt, iar singura sursă de energie care nu este suficient folosită este cea datorată gazului și cărbunelui. Normal, dacă vrei să scazi prețul, atunci trebuie să crești cantitatea de energie electrică pusă pe piață. Și acest lucru nu se poate face, rapid și la îndemână, fără mari investiții, decât cu centrale pe gaz sau pe cărbune.

Cum se poate produce mai multă energie electrică din gaze? Simplu, de tot, terminând centrala de la Iernut, cu o putere instalată de 430 MW. Această investiție a fost încredințată, în 2016, firmei spaniole Duro Felguera, de guvernul Dacian Julien Cioloș, guvern instalat de Klaus Iohannis. În acel guvern, secretarul de stat din ministerul Energie era un anume Aristotel Marius Jude, savant în științe juridice, absolvent al prestigioasei universități „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Ei bine ce credeți că s-a gândit savantul Jude prin martie 2016? Că, dacă tot are mult timp liber ca secretar de stat într-un minister care n-a făcut niciodată nimic, să-și omoare timpul în mod plăcut, așa că s-a făcut și administrator al Romgaz, poziție în care s-a tot perpetuat până prin februarie anul acesta. Timp în care spaniolii au lucrat la centrală vreo trei ani, au ajuns să facă 94% din centrală (sursa: AICI) după care s-au oprit, sub privirile blajine ale respectivului Jude. Și de vreo doi ani nu se mai mișcă nicio cărămidă pe șantierul de la Iernut.

Ei, odată cu instalarea guvernului Cîțu, lumea bună din saloanele puterii de la București și-a adus aminte de Aristotel Jude. A nu, nu pentru a-l da pe mâna procuraturii pentru eșecul investiției de la Iernut. Ci pentru a-l premia, prin instalarea, în februarie 2021, în funcția de director general (bineînțeles că a rămas și administrator) al Romgaz (sursa: AICI)! Ei bine, de atunci, Romgaz a suspendat de vreo trei ori contractul cu spaniolii, l-a reziliat și l-a reluat tot de câteva ori. Timp în care pe șantierul de la Iernut nu s-a mai întâmplat nimic. Zilele astea, același Jude ne informează că, poate pe la finalul anului următor să fie gata centrala. Evident că prea-pricepuții Virgil Popescu (ministrul Energiei) sau Florin Vasilică Cîțu nici nu și-au pus problema să-l urecheze măcar și să-i aducă aminte că țara are nevoie de energie azi, nu peste ani și ani.

Și dacă e clar că guvernele Iohannis au îngropat investiția de la Iernut, poate măcar să se ocupe de producția de electricitate din lignit de la CEO. Acolo avem o putere instalată de vreo 3300 MW, adică 1300 MW la centrala de la Turceni (4 unități a câte 330 MW fiecare) plus 990 MW la Rovinari (3 unități a câte 330 MW fiecare) plus 630 MW la centrala de la Ișalnița (2 unități a câte 315 MW fiecare) plus 300 MW la centrala de la Craiova (2 unități a câte 150 MW fiecare). De fapt, mai sunt funcționale câte trei grupuri la Turceni și la Rovinari și câte unul la Ișalnița și Craiova. Și, într-un fel de Iernut reloaded, grupul 5 de la Rovinari a rămas modernizat doar în proporție de 70%, iar grupurile 3 de la Turceni și 8 de la Ișalnița au fost scoase din funcțiune, fix anul acesta, pe 15 iunie, în plină criză a energiei! Mai spun odată, poate aude vreun procuror: la Turceni guvernul a oprit lucrările de modernizare, deși mai erau de făcut doar o treime din lucrări, iar două grupuri au fost scoase din funcțiune chiar anul acesta, în plină criză. Dacă i se pare cuiva că toate acestea sunt doar niște coincidențe, atunci ne merităm soarta. Și da, știu că, cineva a avut grijă încă de acum 10 ani să scoată din Codul Penal infracțiunea de „subminare a economiei naționale”...

Și cu toate acestea, CEO ar putea să producă maxim 2500 MW. Ceea ce ar fi suficient pentru a ne trece iarna cu bine. Numai că, ce să vezi, guvernul nu dă doi bani pe lignit și pe electricitatea din lignit, motiv pentru care nu vrea să folosească de acolo mai mult de jumătate din puterea disponibilă (maxim 1300 MW a furnizat CEO în acest an greu). Cum reușeșete acest lucru? Prin două tactici imbatabile: ține în stare de funcționare doar trei din cele șase grupuri mari de la Turceni și Rovinari, plus grupul de la Ișalnița și cel de Craiova și, pentru a fi sigur că nu se va produce prea multă energie în Oltenia, împiedică, cât de mult poate, extracția lignitului. Cât privește grupurile de la Turceni și Rovinari, acestea sunt tot timpul „în reparație”, de parcă reparația asta este perpetuă, nu se mai termină niciodată. Asta deși unitățile respective au înghițit sume uriașe pentru modernizare în anii trecuți, cel puțin așa se laudă chiar CEO:

Sursa: AICI

Dar esența blocării funcționării la capacitate maximă a CEO este împiedicarea aprovizionării cu cărbune. În primul rând, cărbunele nu se poate exploata din lipsa expropierii terenului, exploatarea fiind de suprafață. Iar expropierea și scoaterea terenului din regimul silvic se blochează pe la ministerul Mediului sau pe la alte ministere. Tare asta, nu?

Ministerul Mediului din guvernul României cenzurează activitatea ministerului Energie, din același guvern al aceleiași Românii. Iar când expropierea, în sfârșit, se face (apare vreo hotărâre de guvern), ne lovim de altă problemă: extragerea de cărbune nu se poate face din lipsa personalului de deservire a excavatoarelor și a benzilor! Că doar lucrătorii au fost pensionați anticipat, în cadrul unui amplu și genial program de ... restructurare. A se citi de închidere accelerată a minelor de lignit și a centralelor pe lignit. Mai contează că țara are nevoie acută de energie? Mai contează că poți să și reangajezi proaspeții pensionari? Sau că, în contextul crizei energetice continentale, până și bulgarii își prelungesc durata de viață a mineritului și a energeticii pe cărbune (sursa: AICI). Nu mai spun de nemți, de polonezi sau de englezi, care și-au redeschis toate capacitățile pe cărbune și lucrează cu ele la maxim. Dar noi, nu și nu. Noi vrem închideri de mine și de centrale pe cărbune. Cât mai repede posibil. Și dacă nu se poate prea repede, măcar să nu extragem suficient cărbune. Pentru acest scop nobil, guvernul nu precupețește niciun efort: ține excavatoarele defecte, pensionează anticipat oamenii cu experiență. Bravo guvernului, a reușit să distrugă și energetica pe care o mai aveam! De trei ori bravo!

Vă întrebați, poate, cine sunt geniile care se ocupă cu conducerea Complexului Energetic Oltenia. Păi ia să vedeți, boieri dumneavoastră (sursa: AICI):

-consilierul județean Marcoci Alexandru, din județul ministrului Energiei, Popescu, om cu vastă experiență în ... distribuția de medicamente;

-inginerul de petrol Vlad Constantin, care vine și el direct din același județ al  aceluiași ministru al Energiei;

-contabilul și brokerul de imobiliare Georgescu Petre;

-informaticianul craiovean Vasile Marian, cu CV onorabil;

-finanțistul (de la prestigioasa Universitate „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu) Eftenoiu Madalin-Cornel, om cu state grele, de administrator la Autoritatea de administrare a activelor Statului

-automatistul doctor inginer Tanasiev Vladimir, și el cu un CV mai mult decât onorabil.

Trecând peste cei doi cu CV-uri absolut decente, nu pot să nu remarc lipsa oricărui specialist în energetică sau în minerit în ditamai Comitetul de Supraveghere. Plus înghesuirea a câte doi conjudețeni ai ministrului Popescu prin toate consiliile marilor companii energetice ale țării. În rest, să tot restructurezi companii energetice cu oameni din domenii cât mai depărtate.

Bravo, Iohannis! Bravo, Cîțu! Sunteți ambii la fel de demni de admirația domnișoarelor de la televeziunile de telenovele. V-a reușit pe deplin tranziția energetică: ați lăsat țara fără gaze și electricitate. Mai lipsește ca, la iarnă, când va fi extrem de frig, să importați energie electrică de la centrala de la Cuciurgan, din Trasnistria. Numai pe-asta n-ați făcut-o până acum. Dar fiți perseverenți, veți reuși într-o bună zi.

Citește și alte articole publicate de Petrișor Peiu pe Spotmedia.ro.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇