O înțelegere de ultim moment la Berlin a consfințit sfârșitul idei de a interzice motoarele cu ardere internă în UE, un rezultat de neconceput până acum.
A fost bijuteria coroanei unei agende climatice care a definit primul mandat al Ursulei von der Leyen ca președinte al Comisiei. Dar, la puțin peste doi ani de la adoptarea sa, interdicția Uniunii asupra mașinilor clasice din 2035 a fost „executată”, scrie Politico.
Cine sunt „asasinii”? Germania, țara cu cea mai mare industrie auto din Europa, și Partidul Popular European de centru-dreapta (PPE), familia politică pro-business din care fac parte von der Leyen și cancelarul german Friedrich Merz.
Presiunea lor a forțat mâna Comisiei, după ce Berlinul a trecut de la o posibilă abținere la vot la subminarea totală a interdicției privind motoarele cu ardere internă – totul în doar trei săptămâni.
Liber la poluare
Conform noii propuneri, obligativitatea ca 100% din mașinile noi să fie cu emisii zero până în 2035 ar urma să fie înlocuită cu un obiectiv de reducere a emisiilor cu 90% la toate mașinile vândute după acel an.
- Comisia Europeană cedează presiunii industriei auto: Va permite motoare clasice și hibride după 2035
Asta înseamnă că o parte dintre vehiculele plug-in hibride (care au atât un motor cu ardere internă, cât și un motor electric) sau chiar cu motoare termice vor putea fi fabricate și după 2035, atât timp cât sunt compensate prin alte măsuri în fabrici, precum folosirea de oțel "verde" fabricat în UE și combustibili alternativi derivați din surse nefosile.
Germania și PPE au susținut că interdicția totală a limitat capacitatea producătorilor auto europeni de a concura în acest sector, precum și libertatea de alegere a consumatorilor.
"Acum șase luni, era de neconceput să facă Comisia această schimbare de direcție", a declarat un diplomat UE. "Ideologia electricelor pure a luat sfârșit", a adăugat acesta.
După ce a câștigat majoritatea locurilor în Parlamentul European în 2024, președintele PPE, Manfred Weber, tot din Germania, a declarat că anularea interdicției va fi prioritatea sa principală. Iar marți a revendicat prompt victoria, numind legislația modificată care reduce obiectivul de emisii pentru 2035 de la 100% la 90% o "reducere masivă".
"Putem câștiga lupta împotriva schimbărilor climatice doar dacă o combinăm cu o abordare rezonabilă din punct de vedere economic. Motorul cu ardere internă poate fi vândut în Uniunea Europeană după 2035", a declarat el, într-o conferință de presă înainte de anunț.
Autoturismele reprezintă 16% din emisiile UE și din acest motiv obligativitatea stabilită inițial de Comisia Europeană era un pilon important - și cu siguranță cel mai vizibil - al politicii climatice a UE de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră la zero până în 2050.
Conform calculelor Comisiei, reducerea obiectivului de emisii la 90% înseamnă că 25% din mașinile vândute după 2035 ar emite CO2, echivalentul emisiilor generate de aproximativ 2,6 milioane de vehicule.
O gură de oxigen și de CO2 pentru constructorii auto din Europa
Noile obiective fac parte dintr-un pachet mai amplu vizând sectorul auto, prezentat marți de Comisia Europeană.
Acesta include un nou regulament care impune ca mașinile firmelor să devină electrice sau cu emisii zero, un mecanism de îmbunătățire a producției de baterii pentru creșterea ofertei și o nouă inițiativă pentru mașinile mici.
Măsurile combinate sunt menite să stimuleze producătorii auto din Europa, care se confruntă cu un război comercial stârnit de președintele american Donald Trump, o concurență acerbă din partea concurenţilor chinezi cu vehicule electrice de înaltă tehnologie și vânzări care stagnează în întregul bloc comunitar.
Cancelarul german Merz, care a pledat, de asemenea, pentru anularea interdicției în campania electorală pe care a câștigat-o, a adoptat un ton mai ponderat, numind modificarea strategiei Comisiei "un semnal clar" că aceasta este modalitatea corectă de a "alinia mai bine obiectivele climatice, realitățile pieței, companiile și locurile de muncă".
Timp de mai multe luni, Merz a încercat să convingă coaliția de guvernare - care îi include pe creștin-democrații conservatori și pe social-democrații de centru-stânga - să adopte o poziție comună cu privire la interdicție. În timp ce CDU a insistat intens pentru anularea acesteia, SPD dorea menținerea ei.
În cele din urmă, conservatorii au câștigat, solicitând o reglementare care să stabilească un echilibru între competitivitatea industrială și protejarea climei.
Și, totuși, nimeni nu e mulțumit
Modificarea obiectivului Comisiei nu a adus, însă, liniștea. În timp ce Comisia o numește o abordare echilibrată, care deschide în continuare calea pentru ca vehiculele electrice să preia supremația pe șosele de la mașinile care emit CO2, grupurile din întreg spectrul politic o numesc un dezastru - dar din motive diferite.
Stânga spune că anularea interdicției va da o lovitură programului european pentru protecția mediului, dar nu va reuși să le ofere producătorilor auto europeni un impuls competitiv.
"Adevărata problemă cu care se confruntă industria auto europeană nu este o lege care intră în vigoare în 10 ani. Este prăbușirea vânzărilor de mașini europene în China și declinul constant la nivel global al piețelor de motoare cu ardere internă. Continuarea pariului pe motoarele cu ardere internă nu este o strategie industrială - este un eșec", a declarat europarlamentarul german Michael Bloss, membru al grupării Verzilor.
În schimb, pentru extrema dreaptă, măsurile nu merg suficient de departe. Europarlamentarul Volker Schnurrbusch, membru al partidului de opoziție german AfD, a declarat într-o dezbatere din Parlament că adevărata problemă este faptul că Comisia "dictează" ce formă de transport utilizează consumatorii.
Între timp, Conservatorii și Reformiștii Europeni au numit legea modificată o oportunitate ratată care "nu reușește să ofere acțiuni îndrăznețe" necesare pentru a face sectorul mai competitiv la nivel global.
Părerile diferite cu privire la inversarea interdicției vor continua să se facă auzite în negocierile dintre instituțiile UE, în special în cadrul Consiliului, unde Cipru – o țară mică fără sector auto – va fi arbitru, pentru că va prelua președinția rotativă în prima jumătate a anului 2026, notează publicația citată.
Franța se pregătește deja de luptă
"Negocierile abia încep", au declarat oficiali de la Paris, adăugând că admiterea vânzării de mașini cu motor cu ardere internă după 2035 este o linie roșie pentru Franța.
De fapt, în culise, sectorul auto va continua să facă lobby pentru a submina și mai mult regulamentul. "Măsurile anunțate pentru a impune ecologizarea flotelor firmelor riscă să contravină abordării necesare bazate pe piață și pe stimulente", a declarat organizația de lobby auto din UE, ACEA, într-un comunicat.
De fapt, exact asta speră Comisia. Mai mulți oficiali din industrie au declarat pentru Politico că măsura privind flotele companiilor este menită să acționeze ca un sprijin pentru eliminarea interdicției privind motoarele cu ardere internă. A spus-o chiar comisarul pentru Climă, Wopke Hoekstra, în discursul său de marți seară, rostit în fața Parlamentului European. "Flotele corporative vor ghida tranziția curată și vor ajuta producătorii auto să-și atingă obiectivele", a spus el.
Propunerea trebuie acum dezbătută de țările membre și în Parlamentul European.
T.D.