În timp ce liderii politici americani se luptă pe teme privind închiderea granițelor și identitatea națională, tot mai mulți americani bogați caută o cale de ieșire. Nu e o metaforă: își cumpără pașapoarte noi, investesc în reședințe europene și își fac planuri de rezervă pentru eventualitatea în care lucrurile „o iau razna”.
Ceva s-a schimbat în ADN-ul visului american, și nu doar printre excentrici, scrie Atossa Araxia Abrahamian, într-o analiză pentru The Atlantic.
Ideile, pe scurt:
- Tot mai mulți americani bogați își fac un plan de evacuare din propria țară, prin obținerea unei a doua cetățenii.
- De la Portugalia și Caraibe, până la Austria și Malaezia, pașapoartele se cumpără – direct sau prin investiții.
- Noua emigrație nu mai e despre evaziune fiscală, ci despre teama de instabilitate politică, violență, polarizare și colaps instituțional.
- Pandemia, Trump, Capitoliul, inflația și schimbările climatice au dus la o trezire bruscă: „De ce să am doar un pașaport, când îmi permit două?”
- Planul B nu mai e excentric. A devenit o formă de rațiune practică, pentru cei care vor să fie pregătiți „dacă se întâmplă ceva”.
Planul B al Americii bogate: al doilea pașaport și ieșirea de urgență
În timp ce Donald Trump își face campanie cu discursuri dure împotriva celor care trec ilegal granițele, își deschide în același timp brațele pentru un tip anume de imigranți: cei bogați, se arată în analiza din The Atlantic.
În februarie, Trump a propus ca America să lanseze un „card de aur” pentru suma de 5 milioane de dolari. „Privilegii de green card, plus ceva în plus”, a spus el. „Va fi o cale către cetățenie, și oamenii înstăriți vor veni în țara noastră.”
Trump a prezis că SUA ar putea vinde un milion de astfel de carduri - suficient, susține el, cât să scape de datoria națională. Inclusiv oligarhii ruși ar putea fi eligibili, a spus - deși, din cauza sancțiunilor economice, „nu mai sunt chiar atât de bogați ca înainte.”
Trump părea încântat de efectul de șoc al ideii. Dar în zilele noastre, să cumperi o viză sau un pașaport nu mai e un scandal: aproximativ jumătate din țările lumii oferă deja vize, reședință permanentă sau chiar cetățenie deplină, în schimbul unor sume care variază de la zeci de mii la câteva milioane de dolari.
SUA, de altfel, acordă anual până la 10.000 de permise de reședință prin programul EB-5 pentru investitori, aprobat de Congres până în 2027, care îi costă pe aplicanți cam 1 milion de dolari.
Dar dacă Trump se așteaptă la o avalanșă de cereri, e complet pe dos: bogații lumii nu se îngrămădesc să vină în America. Dimpotrivă, americanii sunt cei care caută să iasă.
Clienții noii piețe de „evadare”
Cetățenii americani sunt astăzi clienții majoritari în piața globală a cetățeniilor alternative - prin pașapoarte, reședință permanentă sau vize care le permit să locuiască în alte țări.
Autorul articolului este specialist în fenomenul migrației milionarilor și, după anunțul lui Trump, a vorbit cu mai mulți consultanți, planificatori financiari și avocați din industrie.
Toți au fost de acord că ideea „cardului de aur” n-ar atrage decât un număr infim de oameni. Nu pentru că n-ar fi tentant, ci pentru că sunt foarte puțini cei care își permit să plătească 5 milioane de dolari fără nicio garanție de returnare.
Potrivit lui Dominic Volek, de la firma de consultanță Henley & Partners, în general, clienții lor sunt dispuși să investească în cetățenie cam 10% din averea lor netă. Ceea ce înseamnă că, pentru a lua în calcul oferta lui Trump, ar trebui să aibă cel puțin 50 de milioane în lichidități. Iar global, sunt doar vreo 100.000 de oameni cu asemenea resurse.
Chiar și așa, programul ar putea funcționa doar „dacă America închide ochii la proveniența banilor”, i-a declarat autorului articolului Sam Bayat, avocat specializat în clienți din Orientul Mijlociu. Cu alte cuvinte, oligarhii dubioși n-ar fi o excepție, ci chiar publicul-țintă.
Dar, spune autorul articolului, povestea cu adevărat interesantă e în sens invers: mii de americani aplică anual pentru vize și cetățenii în alte colțuri ale lumii, mai ales în Europa - Portugalia, în mod special - și în Caraibe, unde insulele oferă pașaport direct, uneori în schimbul achiziționării unei proprietăți.
De ce pleacă americanii
Un medic sau dentist american care se gândea să-și ia o a doua casă în Florida, lovită constant de furtuni, ar putea acum cumpăra un apartament de 325.000 de dolari în St. Kitts și Nevis și, bonus, să primească cetățenia în doar trei luni.
Un iubitor de natură s-ar putea orienta către Costa Rica, care oferă reședință (și cale rapidă spre cetățenie) pentru 150.000 de dolari. Vanuatu îți vinde practic un pașaport pentru 130.000 de dolari, iar pe cel din Dominica îl poți obține pentru 200.000 de dolari.
Istoric vorbind, oamenii își cumpărau o altă cetățenie pentru că trăiau în regimuri autoritare sau aveau pașapoarte care le restricționau libertatea de mișcare. Un afgan, de exemplu, poate intra fără viză în doar șase țări, în timp ce un spaniol - în 133.
Eric Major, CEO al firmei de consultanță Latitude, și-a început cariera ajutându-i pe bogații din Hong Kong să își facă planuri de evacuare înainte de predarea teritoriului către China. „Elita din Hong Kong în anii ’90 spunea clar: Trebuie să ne facem un plan B”, i-a spus acesta autorului articolului.
Ulterior, Major a lucrat în principal cu clienți din China, Rusia, India și Orientul Mijlociu. Azi, majoritatea clienților lui sunt americani. Firma lui Volek are mai mulți clienți americani decât din următoarele patru țări sursă la un loc: Pakistan, Nigeria, India și Marea Britanie.
Cu 15 ani în urmă, compania nici nu se gândea să-și deschidă un birou în SUA. Anul acesta îl lansează pe al zecelea.
„Nu mi-aș fi imaginat niciodată că America va deveni principala piață pentru noi”, spune Major. „Dar acum și elita americană vrea să-și diversifice riscurile”.
Câteva cazuri concrete
„Diversificare” e cuvântul-cheie. Mulți dintre acești americani nu vor să se mute acum. Vor să aibă opțiuni.
„Sunt bogat și am investiții diversificate în acțiuni, obligațiuni, imobiliare. De ce aș avea doar o singură cetățenie și un singur loc de rezidență? N-are niciun sens”, spune Volek.
Marea schimbare a început în pandemie, când chiar și super-bogații americani s-au trezit brusc excluși de la călătoria internațională.
„Am 20, 50 de milioane, am avion privat și casă în Europa – și tot nu pot intra acolo?”, își amintește Volek uimirea clienților săi. Era o realitate de care americanii nu fuseseră niciodată conștienți.
Criza sanitară a trecut, dar sentimentul de incertitudine a rămas. A fost alimentat de tragedii tipic americane: atacuri armate în școli, rasism sistemic afișat în prim-plan, asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie. Schimbările climatice - uragane, incendii - i-au zdruncinat pe proprietari, inflația i-a speriat pe investitori, iar oscilația Trump-Biden-Trump a făcut politica să pară complet imprevizibilă.
„Sunt exact aceleași motive ca în alte țări: oamenii nu mai au încredere în guvern, sunt îngrijorați de aerul pe care-l respiră, vor o educație mai bună pentru copiii lor”, spune Major.
De la paranoici la pragmatici - cine sunt noii emigranți americani
Transformarea e remarcabilă, spune autorul articolului, și în rândul celor care pleacă, și în industria care le facilitează ieșirea.
„Din 2012 vorbesc cu oameni ca Volek și Major, iar în 2015 am publicat prima carte despre piața globală a pașapoartelor. La început, dădeam doar peste câte un american rătăcit care voia să renunțe la cetățenia SUA. De regulă, erau personaje excentrice: un tip cunoscut drept „Isusul Bitcoinului”, sau abonați la newslettere precum Nomad Capitalist.
Acești oameni nu se temeau de violența cu arme sau de instabilitate politică. Erau libertarieni înverșunați, care voiau să scape de taxe cu orice preț. Mulți renunțau la cetățenia americană imediat ce primeau una nouă.
Astăzi, însă, profilul s-a schimbat dramatic. Industria mobilității s-a extins, e mai accesibilă, mai legitimă și mai puțin stigmatizată”, spune Atossa Araxia Abrahamian.
„Trendul general e către normalizare. Oamenii încep să vadă că e perfect firesc să plătești ca să emigrezi”, spune Kristin Surak, sociolog la London School of Economics și autoarea cărții The Golden Passport.
Americanii care nu au milioane în cont găsesc alte căi: își revendică rădăcinile europene.
Mulți își caută străbunici italieni, irlandezi, austrieci sau germani pentru a obține cetățenia prin descendență. Până nu demult, era un proces greoi, cu acte greu de procurat și consulate greu de convins. Acum există consultanți specializați și pentru asta.
Iar statele europene s-au obișnuit deja cu valul de americani care vor să-și lărgească opțiunile și să reducă costurile educației, sănătății sau îngrijirii copilului.
Potrivit unei estimări, circa 40% dintre cetățenii americani ar fi eligibili pentru un pașaport european, în baza originii.
Anul trecut, Irlanda a primit peste 31.000 de cereri de pașaport din partea americanilor. Austria a naturalizat aproape 2.000 (majoritatea în baza reparațiilor istorice pentru persecuțiile naziste), iar peste 6.100 de americani au aplicat pentru cetățenie britanică - cu un vârf semnificativ începând din noiembrie.
„Americanii au devenit foarte pragmatici”, spune pentru The Atlantic Audra DeFalco, specialistă în cetățenie prin descendență. „Sunt pensionari, oameni care și-au adorat bunica poloneză, tineri care vor să studieze în Europa fără să se îngroape în credite.”
Concluzia: Tot mai des, americanii cu plan de evacuare sunt oameni care au timp și resurse ca să-l pună în aplicare. Iar planul B nu e trădare, ci pură logică.