Ce va urma: Republica Moldova va avea alegeri parlamentare anticipate?

Laurentiu Plesca
EXPERT AFILIAT EUROPULS
Laurențiu Pleșca este asistent de proiect în cadrul Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile. Este licențiat în Științe Politice, Universitatea din București, în prezent fiind masterand la aceeași facultate, Programul de Studii Europene. Vorbește 3 limbi străine: engleză, italiană și rusă. Principalele sale puncte de interes în domeniul politic sunt: dezvoltarea economică a României în cadrul UE,securitatea UE, Parteneriatul Estic. De asemenea, îl preocupă integrarea europeană și analizează politica internă și externă a României, cât și a Republicii Moldova.

A eșuat și cea de-a doua tentativă de învestire a unui nou guvern al Republicii Moldova. Societatea moldovenească este preocupată de întrebarea “Ce va urma? Vom avea alegeri parlamentare anticipate?”

Pentru a produce acele schimbări pe care cetățenii Republicii Moldova și le doresc, este nevoie de o nouă majoritate politică în Parlament, de parlamentari care nu sunt corupți, șantajabili, traseiști și mai ales fără probleme penale. Practic, este nevoie de o metamorfoză a întregii garnituri politice.

Prea des în politicul moldovenesc am avut parte de “jocuri de șah” și de prea puține ori exponenții șarlataniei, înșelătoriei și stratagemelor au fost pedepsiți.

Cu toate că procurorul general al Republicii Moldova a cerut ridicarea imunității a doi parlamentari ai partidului Șor și aceștia au fost reținuți, este nevoie de scoaterea în afara legii a acestui partid, mai ales că majoritatea parlamentarilor Șor sunt beneficiari ai “furtului miliardului”, identificați și de raportul Kroll.

Este, totuși, dezamăgitor că aceste alegeri anticipate nu au reușit să fie declanșate imediat după alegerile prezidențiale, pentru că desigur componența Parlamentului Republicii Moldova ar fi arătat diferit, iar până acum un guvern cu puteri depline ar fi reușit să facă achiziții pentru un vaccin antiCovid, care ar fi ajuns la o parte mai mare a populației.

Odată cu tărăgănarea acestor alegeri, socialiștii au reușit să iasă din dezastrul înfrângerii la alegerile prezidențiale. Acum ne punem întrebarea: va reuși dreapta să obțină o majoritate parlamentară în viitorul Parlament? Ori va avea nevoie din nou de un parteneriat cu un partid de centru-stânga/ stânga?

Deputații socialiști au atacat la Curtea Constituțională decretul prin care fostul ministru al Finanțelor Natalia Gavrilița a fost înaintat de Maia Sandu la funcția de prim-ministru.

Această sesizare are menirea de a considera nul primul decret al Maiei Sandu, iar înaintarea lui Igor Grosu să fie considerată prima propunere a președintelui, ca urmare candidatul socialiștilor, Vladimir Golovatiuc, să fie al doilea candidat la funcția de premier. Mai pe scurt, socialiștii mai trag un pic de timp.

În prezent, Maia Sandu a înaintat două candidaturi la funcția de premier și ambele nu au fost susținute de Parlament. Prin urmare, președintele trebuie să organizeze o nouă rundă de consultări cu fracțiunile parlamentare pentru a stabili condițiile de dizolvare a Parlamentului.

Este important de menționat aici că activitatea Guvernului Grosu, în caz de numirea a acestuia, ar fi fost periclitată în condițiile sabotajului care ar fi urmat din partea majorității parlamentare Dodon-Candu-Șor.

Potrivit Constituției Republicii Moldova, articolul 85 privind dizolvarea Parlamentului, alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate doar în câteva condiții.

Prima dintre ele ar fi ca Parlamentul să se afle într-un blocaj de natură legislativă, adică timp de 3 luni să nu fie adoptat niciun act legislativ, deci constatăm că prima condiție nu este îndeplinită.

O altă condiție este ca “în cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.” - cunoaștem că anul acesta nu a mai fost dizolvat Parlamentul.

Condiția care este îndeplinită este următoarea: “Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.

Și desigur în cazul imposibilității formării Guvernului, președintele Republicii Moldova poate dizolva Parlamentul - exact ce se va întâmpla în următoarele zile, totuși și această decizie a președintelui va fi atacată de către socialiști, dar din punctul meu de vedere, fără succes.

Episodul 2016

Dar haideți să ne aducem aminte de anul 2015, când președintele Republicii Moldova de pe atunci, Nicolae Timofti, l-a desemnat pe Ion Sturza în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru.

În cadrul ședinței din 4 ianuarie 2016, Ion Sturza trebuia să își prezinte programul de activitate și echipa guvernamentală. Dar ce să vezi, în lipsă de cvorum, președintele Parlamentului, Adrian Candu, a constatat că tentativa de învestire a Guvernului a eșuat.

Aceeași situație o avem și acum, iar faptul că socialiștii au atacat la Curtea Constituțională un eveniment care are deja un precedent nu reprezintă decât un element de a trage mai mult de timp.

Faptul este expirat, a doua propunere de prim-ministru a fost respinsă, prin urmare urmează alegerile anticipate.

Acum să așteptăm decizia Curții Constituționale referitoare la sesizarea socialiștilor, care va dura ceva timp, iar mai apoi președintele Republicii Moldova va numi data alegerilor parlamentare anticipate, care va fi stabilită într-un interval de 3 luni de la dizolvarea Parlamentului, cel mai probabil în luna iulie (depinde de cât de repede se pronunță Curtea Constituțională).

Până atunci, din toate aceste jocuri politice are de suferit doar poporul...

Maia Sandu vrea procurori străini pe dosarele de mare corupție


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇