CCR a întors România cu 20 de ani în urmă când a decis să ascundă averile politicienilor, demnitarilor și funcționarilor publici și să renunțe definitiv la cele ale soților și copiilor.
Judecătorii Curții Constituționale au declarat neconstituțional articolul de lege care îi obligă pe demnitari, funcționari, șefi de instituții publice să-și afișeze declarațiile de avere pe site-ul Agenției Naționale de Integritate. În plus, judecătorii constituționali au ajuns la concluzia că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să includă bunurile, conturile și veniturilor soților.
- Reacții după decizia CCR. USR spune că declarațiile de avere erau „pistol cu apă” și propune revizuirea rapidă a legislației. Nicușor Dan vede o contradicție
- Nicușor Dan, despre decizia CCR: Dacă legea interzice ANI să publice, o să pun declarația de avere pe pagina Președinției
- Explicațiile CCR pentru hotărârea despre declarația de avere și cum își contrazice decizia de acum 11 ani. Reacția ANI
Această decizie ar putea amâna și mai mult admiterea României în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care este un club al statelor dezvoltate și care i-ar aduce țării mai multă credibilitate în fața investitorilor străini, ar îmbunătăți ratingul și ar reduce costurile finanțării atât pentru stat, cât și pentru zona privată.
Aderarea la OCDE e un obiectiv strategic pentru România, dar semnalul dat de CCR sugerează încurajarea corupției și a compromisurilor din partea politicienilor și demnitarilor.
De altfel, inclusiv consilierul pentru mediul de afaceri al președintelui Nicușor Dan, Dragoș Anastasiu, se plângea recent de „tâmpenia asta cu declarația de avere pusă în public”, întrebându-se de ce-ar trebui să știe lumea câte bijuterii are acasă și de ce declarațiile de avere nu sunt secretizate.
Curtea Constituțională le-a secretizat înainte ca noii consilieri de la Cotroceni să-și publice lista cu bunuri mobile, imobile, conturi, venituri.
Totuși, președintele Dan a criticat decizia CCR, spunând că „accesul cetățenilor la informații privind declarațiile de avere ale demnitarilor este o garanție a integrității și responsabilității” acestora, iar principiul transparenței „trebuie apărat cu fermitate”.
Într-adevăr, declarațiile de avere vor continua să fie depuse la Agenția Națională de Integritate (ANI), dar ele vor fi secrete. Cine va putea verifica sute de mii de declarații?
Câtă vreme erau publice, jurnaliștii puteau scotoci printre ele și puteau aduce la suprafață neconcordanțe, complicități, datorii prea mari făcute de unii, împrumuturi disproporționate făcute de alții.
Discrepanțele între veniturile și cheltuielile demnitarilor erau sub lupa publică și puteau fi văzute de oricine.
De pildă, nu demult, o judecătoare de la Curtea de Apel București nu a putut justifica 6 milioane de euro.
Încă din 2019, Consiliului Superior al Magistraturii, sub șefia Liei Savonea, a făcut propuneri de modificare a Legii ANI, astfel încât veniturile partenerilor de viață să fie secrete.
Printre judecătorii constituționali care au votat ieri secretizarea averilor demnitarilor și scoaterea soților acestora din ecuație se află și Bogdan Licu, fost procuror general adjunct. Public Record a descoperit că Licu a cumpărat anul trecut un teren sub prețul pieței și a omis pe moment să-l treacă în declarația de avere. Licu nu a fost singur, scorul ședinței CCR a fost de 6 la 3 și urmează o singură opinie separată, ceea ce sugerează o opoziție modestă.
Când România încerca să încheie negocierile de aderare cu Uniunea Europeană în 2004, comisarul european pentru Extindere, Günter Verheugen, venea la București și cerea să-i vadă după gratii pe peștii cei mari ai corupției autohtone.
Pe scurt, Bruxelles-ul condiționa aderarea țării la UE de o Justiție independentă, de legi și instituții care să pedepsească și să prevină marea corupție.
Publicarea averilor și a conflictelor de interese ale politicienilor, demnitarilor, funcționarilor, precum și cele ale soților/soțiilor și copiilor, era văzută ca o primă formulă de transparență democratică, dar și ca o metodă de descurajare a îmbogățirii pe speze publice, prin trafic de influență sau diferite forme de mită.
În pachetul anticorupție prin care condiționa aderarea României la UE erau trecute și instituțiile care urmau să monitorizeze declarațiile de avere și eventualele glisări ilegale ale demnitarilor: Agenția Națională de Integritate (ANI) și Direcția Națională Anticorupție (DNA).
Scoaterea la iveală a averilor a fost unul dintre procesele cele mai dificile, fiindcă în anii 2005-2007, când Bucureștiul încă se mai străduia să încheie capitolul Justiție din Tratatul de Aderare, nici măcar partidele aflate la putere nu erau de acord cu această metodă. A urmat o perioadă în care corupția a fost declarată un risc pentru securitatea națională cu excesele aferente.
Decizia CCR de ieri îi împinge pe politicieni să se întoarcă în epoca îmbogățirilor rapide, în care legile se făceau cu dedicație și licitațiile erau de formă, iar banii iliciți erau trecuți pe numele copiilor, soțiilor, mamelor, mătușilor.
Mandatul lui Nicușor Dan începe cu semnalul restaurației dat de Curtea Constituțională prin secretizarea averilor demnitarilor și politicienilor.
Dacă DNA rămâne în aceeași expectativă în care s-a retras de ani de zile, corupția va redeveni un modus vivendi al politicii, iar nemulțumirile din societate vor crește și vor potența extrema dreaptă.
Sabina Fati