Acum șase luni, pe 9 martie, România plătea o dobândă de 3,245% pentru obligațiunile pe termen lung (10 ani), care constituie majoritatea împrumuturilor făcute de țara noastră. Acum o lună, pe 9 august, costul acelorași obligațiuni crescuse la 3,805%, iar pe 9 septembrie a ajuns la 4,055%:
Simplu tradus, ceea ce s-a întâmplat în ultima lună a scumpit creditele luate de România cu 6.6%, iar ceea ce s-a întâmplat în ultimele șase luni a scumpit creditele luate de România cu 25%! Iar creșterea de dobândă este mult mai mare la scadențele mai mici, cu maxime de creștere la maturități de 5 ani. Poate 24% nu pare mult, dar la o datorie totală de vreo 550 de miliarde de lei, creșterea costului de finanțare ne aduce o povară anuală de 4 miliarde de lei, adică peste 800 de milioane de euro! Numai în ultima lună, ne-a crescut povara dobânzilor cu peste 1,6 miliarde de lei.
O spun de mult timp și o spun mulți alții: România se împrumută la cele mai mari costuri din întreaga Uniune Europeană. Curios este, pentru mine, de ce nu se întreabă nimeni care este explicația acestui fapt? Ce ne face pe noi altfel decât restul statelor din Uniunea Europeană? Este o conspirație universală a bancherilor împotriva colegului lor Vasilică Cîțu? Sau oculta internațională vrea să devalizeze țărișoara noastră? Eu zic să privim mai cu atenție cifrele.
Este, desigur, posibil, ca cineva, care negociază din partea României cu fondurile și băncile cumpărătoare de obligațiuni, să accepte dobânzi mai mari, din lăcomie sau din nepricepere. Și sigur că, în primul caz, acceptarea respectivă se răsplătește regește. Până la urmă țara este condusă de către doi foști trezorieri de bancă, care cu asta s-au ocupat: plasarea de bani și negocierea de dobânzi. Dar oricât am specula în acest sens, trebuie să admitem că așa ceva nu justifică, totuși, o dobândă atât de mare pentru zilele noastre. Cea mai mare dobândă din Uniunea Europeană este, de fapt, stigmatul proastei guvernări.
După noi, cel mai scump credit este pentru unguri: 3,07%, cu o treime mai ieftin decât pentru noi. Polonezii, următorii pe listă, plătesc 1,943% pentru dobânzile la obligațiunile pe termen lung (10 ani). Toate celelalte state europene au dăbânzi care încep sub 2% la aceleași obligațiuni. Ceea ce este, totuși, de remarcat este faptul că acum șase luni, pe 9 martie 2021, ungurii plăteau o dobândă de 2,835 % pentru obligațiunile pe 10 ani, cu 20% mai mică decât cea plătită de români.
Ce s-o fi întîmplat așa dramatic în România sau în Ungaria în ultimele șase luni, de-au ajuns dobânzile noastre mai mari cu o treime decât ale lor, deși acum șase luni erau doar cu o cincime mai mari? A avut loc vreo catastrofă naturală la noi? A plouat cu cârnați la unguri? Nimic din toate astea, oameni buni. Ba, dimpotrivă, aș zice. Toate datele de intrare sunt de partea noastră: noi avem o datorie publică de puțin peste 50% din PIB, iar ei una mult mai mare, de 80% din PIB:
Rata anualizată a inflației este cam aceeași, în jur de 5%:
Cea mai mare dobândă din Uniunea Europeană nu poate avea decât o singură cauză: proasta guvernare. Este de o sută de ori mai probabil ca investitorii să penalizeze o guvernare proastă cu dobânzi mai mari decât să profite de un guvern coruptibil. Proastă guvernare înseamnă risipirea banilor publici fără niciun scop precis, înseamnă guvernarea la întâmplare, cu nesocotirea nevoilor și realităților națiunii care te plătește.
Hai să începem cu începutul. Anul trecut, deficitul bugetar al României a fost de 102 miliarde de lei, echivalentul a 9,9% din PIB, dar datoria publică a crescut în 2020 cu 33% faţă de cea înregistrată în 2019, de la 373 miliarde de lei la 498 miliarde de lei (sursa: AICI). Încă o dată: deși avea nevoie de 102 miliarde de lei pentru finanțarea deficitului, guvernul Orban cu Vasilică Cîțu ministru de finanțe a crescut stocul datoriei publice cu 126 de miliarde de lei. Până acum nu am văzut nicio discuție publică referitoare la faptul că s-au împrumutat cu 24 de miliarde de lei mai mult decât era nevoie. Adică 5 miliarde de euro. La dobânda de azi (4,055%), cineva ne-a scos din buzunar 1 miliard de lei anual! 1 miliard de lei anual, ați citit bine. Fără nicio explicație. Este prostie sau este ticăloșie? Nu vom ști răspunsul la acestă întrebare, dar creditorii României au crezut, cu certitudine, că este proastă guvernare și ne-au sancționat.
Ne spune apoi Vasilică Cîțu că se împrumută doar pentru investiții. Dar și această minciună are picioare la fel de scurte ca orice altă minciună guvernamentală. Anul trecut, guvernul Orban a raportat investiții de 53 de miliarde de lei (dintre care 22 de miliarde de lei a primit de la Uniunea Europeană!), dar a împrumutat 126 de miliarde de lei. Adică, oameni buni, din cele 126 de miliarde de lei împrumutate, doar 31 de miliarde s-au dus către investiții. Un sfert, adică. Mai departe: anul acesta guvernul Cîțu ne-a promis că va investi peste 60 de miliarde de lei, la rectificare a plusat cu promisiunile de investiții până la 70 de miliarde de lei (dintre care 34 de miliarde de lei va primi de la Uniunea Europeană), dar va împrumuta 84 de miliarde de lei pentru acoperirea deficitului bugetar. Adică va investi doar 36 de miliarde de lei din cele 84 de miliarde împrumutate. Cam 42%, adică.
Aceasta nu e numai minciună, este și proastă guvernare. Iar creditorii României ne vor sancționa din nou.
Și astfel ajungem la cea mai mare înșelătorie pusă la cale de Vasilică Cîțu: disputa care a condus la scandalul din interiorul guvernului și care a separat apele în coaliția guvernamentală, aprobarea în guvern a Planului de Investitții „Anghel Saligny”, cel denumit de către USR PLUS și astfel-cunoscut de către public „PNDL 3”. Este vorba de alocarea de la bugetul statului a unei sume de 50 de miliarde de lei (peste 10 miliarde de euro) în 6 ani, pentru investiții în drumuri locale și județene, alimentări cu apă și canalizări și rețele de alimentare cu gaze. Toate aceste investiții sunt promise pentru mediul rural.
Dacă Klaus Iohannis și premierul Cîțu ar fi fost cinstiți cu națiunea de la care își încasează salariile, ar fi trebuit să înceapă prin a spune care este situația absorbției fondurilor europene. Altfel, națiunea ar putea să se întrebe, pe bună dreptate: De ce să mai împrumutăm încă 10 miliarde de euro, dacă avem la dispoziție sumele uriașe din bani europeni?
Pentru că ei nu au făcut-o, vă spun eu care este stadiul absorbției fondurilor structurale și de investiții la data de 30 iulie 2021, ultima dată la care ministerul pompos intitulat „al fondurilor europene” a catadicsit să își informeze publicul cu privire la acest aspect:
Hopa! Iată cum apare năucitorul fapt că, din banii europeni destinați investițiilor pentru perioada 2014-2020, 33,723 de miliarde de euro, guvernul a absorbit, până acum, doar 17,32 miliarde de euro, adică 51,36%! Să mai spunem o dată, oameni buni: România a cheltuit în șapte ani și jumătate doar jumătate din banii europeni pentru investiții, dar Klaus Iohannis și tribul său vor să facă un nou program pentru a mai „sparge” încă 10 miliarde de euro. Mai trebuie spus că mai avem la dispoziție mai puțin de doi ani și jumătate să cheltuim restul de 16 miliarde de euro din bani europeni, până la finalul cadrului financiar multianual 2014-2020, final care, în buna tradiție birocratică bruxelleză are loc trei ani mai târziu, în 2023.
Dar stați un pic, avem date și mai concrete: avem chiar execuția din Programul Național de Dezvoltare Rurală, PNDR, suplimentat de Comisia Europeană cu 2,84 miliarde de euro: din totalul de 10,968 miliarde de euro alocați țării noastre, guvernle noastre din 2014 încoace au cheltuit fix 6,382 miliarde de euro, adică 58,1% din ceea ce aveau de cheltuit. Abia așa înțelegem minciuna din discursurile liberalilor care se bat cu pumnul în piept că vor dezvoltarea satelor sărace din țară: păi dacă vreți să dezvoltați satele noastre, de ce nu cheltuiți pentru asta banii europeni? Și când îi terminați pe aceștia putem să mai vedem ce să facem. Dar voi stați pe 4,5 miliarde de euro necheltuiți și cereți încă 10 miliarde de euro?
Să nu uităm că apostolii dezvoltării rurale din România, liberalii lui Klaus Iohannis, au avut la dispoziție fondurile astea gigantice de la Uniunea Europeană încă din noiembrie 2019, de când s-au instalat la putere. Și ce au făcut în acești doi ani? Păi au reușit să cheltuie doar 2 miliarde de euro din Programul Național de Dezvoltare Rurală și să ajungă de la o absorbție de 52% la una de 58%, primind, repet, încă 2,84 miliarde de euro suplimentare la acest capitol:
Așa că iată și minciuna din discursurile liberalilor: ei au avut la dispoziție 7 miliarde de euro să facă dezvoltare rurală (după ce PSD cheltuise 4 miliarde de euro în 5 ani!) și au reușit să cheltuie doar două miliarde de euro, adică o medie de 1 miliard de euro pe an. În ritmul ăsta, vom mai absorbi încă 2-2,5 miliarde de euro până la finalul anului 2023 și vor rămâne necheltuiți peste 2 miliarde de euro pentru dezvoltarea satelor românești! Numai pentru acest fapt și ar trebui cel puțin 10 procurori să ancheteze această faptă. Dar nu, Klaus Iohannis ne propune să ștergem cu buretele lipsa de performanță (cu cauzele ei cu tot) a celor care au creeat această situație jenantă și să mai alocăm încă 10 miliarde de euro. Pentru ce, să rămână și aceia necheltuiți?
Pentru a încheia tabloul risipei fondurilor europene, să mai adăugăm încă două lucruri: primul este alocarea de 800 de milioane de euro din celebrul (încă neaprobat) Plan de Reconstrucție și Reziliență, PNRR, pentru alimentare cu apă:
-600 de milioane pentru extinderea sistemelor de apă și canal în localități aflate în aglomerări mai mari de 2000 de locuitori echivalenți (sursa: PNRR; pg 108),
-200 de milioane de euro pentru colectarea apelor uzate în aglomerările mai mici de 2000 de l.e. care împiedică atingerea unei stări bune a corpurilor de apă și / sau afectează arii naturale protejate (sursa: PNRR; pg 109).
Al doilea fapt care trebuie avut în vedere este acela că România va mai primi încă 30 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană și în exercițiul 2021-2027, deci va avea alocări suplimentare pe care să le cheltuiască pentru dezvoltarea satelor sau a orașelor:
Așa că, domnilor liberali, mai ușor cu lipsa banilor. Iată că banii există cu prisosință. De ce nu vreți să-i folosiți pe aceștia, care vin gratis de la Uniunea Europeană?
Dar hai să vă mai risipesc o iluzie: bani au fost și până acum, PNDL I și II au avut împreună peste 47 de miliarde de lei alocați. Și, ce să vezi? Până la sfârșitul anului trecut, din PNDL I s-a decontat doar 81%, iar din PNDL II doar 59% (sursa: AICI)!
Păi, măi Klaus Iohannis și Florin Cîțu, cum vreți voi să cereți alți bani de la această națiune sărăcită dacă voi nu i-ați cheltuit nici pe cei pe care i-ați avut la dispoziție? Mie mi se pare o mare ticăloșie să vrei să aloci încă 10 miliarde de euro când tu nu ai terminat nici cele 10 miliarde deja alocate. Ba chiar nu ai cheltuit mai mult de 65% din banii deja aprobați! Dacă nici asta nu e ticăloșie, atunci ce este? Sigur este proastă guvernare și creditorii României ne vor sancționa cu dobânzi mai mari.
Dar poate vreți să știți de ce nu iese USR PLUS să pună aceste întrebări. Ei bine, hai să ne aducem aminte de modul cum a apărut în legea bugetului pe anul acesta o mică și vioaie anexă, anexa 7/03 privind „SUME defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2021, alocate bugetelor locale pentru finanțarea unor proiecte de investiții si a altor cheltuieli ” – un mizilic de 380 de milioane de lei trimiși cu dedicație în anumite localități, după cum urmează (sursa - AICI):
- Cea mai mare alocare este pentru Brașov (peste 60 milioane de lei), condus de către președintele liberal Veştea Adrian-Ioan și vicepreședinții Șerban Todorică Constantin (PNL) și Szenner Zoltan-Huba (USR-PLUS); din această sumă, jumătate este pentru municipiul Brașov (primar – Allen Coliban, USR-PLUS);
- A doua cea mai mare alocare merge la Timiș (peste 46 de milioane de lei), din care 28 de milioane de lei vor ajunge la Timișoara, oraș condus de către primarul Dominic Fritz (tot de la USR-PLUS);
- Pe locul trei, la egalitate găsim județele Sibiu și Bihor, conduse de către liberalii Daniela Cîmpean și Ilie Bolojan. Evident că nu putea lipsi de aici nici modesta sumă de 27 de milioane de lei alocată orașului Sibiu, locul de obârșie al Dânsului, oraș condus de primărița din partidul german, Astrid Fodor;
- Vedeta USR-PLUS de la Bacău, primarul Lucian Stanciu Viziteu, s-a ales și el cu 24 de milioane de lei;
- Evident că nici surpriza USR-PLUS de la Alba Iulia, primarul Gabriel Pleșa, nu putea rămâne neomenit, motiv pentru care s-a făcut și el cu vreo 16 milioane de lei (județul a luat 25 de milioane de lei) pentru deja obișnuitele îmbunătățiri ale cetății de acolo;
- Pe locul șapte, avem metropola udmr-istă Sfântu Gheorghe, condusă de Antal Arpad, care pronunță Sepsisztgyorgy, cu „modesta” sumă de 20 de milioane de lei;
- Puciștii clujeni din PNL (primarul Boc și președintele consiliului județean Tișe) primesc doar 18 milioane de lei;
- Primărița USR PLUS-PRO TV de la Câmpulung, Elena Lasconi, s-a ales și dânsa cu 12 milioane de lei;
- Liberalul Ioan Turc, primarul din Bistrița, s-a căpătuit și el (pentru oraș, desigur) cu vreo 7 milioane de lei, iar colegul său liberal din Năsăud, Dorin Vlașin, a primit și el pentru urbea sa 5 milioane de lei, în vreme ce primarul liberal din Tecuci a căpătat și el pentru municipiul său 3 milioane de lei;
- Alte importante județe liberale (Iași – 17 milioane de lei, Maramureș – 14 milioane de lei, Prahova – 12 milioane de lei, Ilfov – 10 milioane de lei, Sălaj – 9,2 milioane de lei ) sau udmr-iste (Mureș – 10 milioane de lei) s-au ales cu sume consistente;
- Pentru restul țării au rămas ceva mizilicuri: județul Brăila s-a ales cu 900.000 de lei, Buzău cu 200.000 de lei, Dâmbovița – 672.000 de lei, Dolj (4, 5 milioane dd lei), Ialomița (711.000 lei)
- Surprinzător, Teleorman-ul lui Liviu Dragnea este singurul județ condus de un psd-ist care se alege cu ceva bani (8,5 milioane de lei).
Da, oameni buni, imaculații USR PLUS-iști au împărțit și ei cașcavalul alocărilor din pix pentru primari cu liberalii, cei învechiți în rele. Ei, spuneți-mi acum că încă mai avem speranțe….
Revenind la întrebarea din titlu, răspunsul este simplu, dar extrem de amar: cu multe miliarde de lei vom plăti proasta guvernare, cu facturi mai mari la energie electrică, termică și la gaze, cu spitale unde ne vom infecta și vom muri, cu școli lipsite de profesori titulari, cu pensionari care nu vor mai mânca și vor sta în frig. O mică parte din aceste miliarde de lei va merge în conturile politicienilor și ale camarilei din echipa câștigătoare a lui Klaus Iohannis, dar cea mai mare parte va ajunge în buzunarele bancherilor care ne împrumută bani pentru satisfacerea fanteziilor cuplului Iohannis-Cîțu. Și nu e nicio conspirație universală împotriva României. Este doar proastă guvernare...
Citește și alte articole publicate de Petrișor Peiu pe Spotmedia.ro.