Revoluție și reformă, ultimul capitol. Pe cuvânt de partid de dreapta că noi nu ne vom împărți banii nouă înșine pe criterii politice

Petrișor Gabriel Peiu este doctor al Universității Politehnica din București (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) și al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) și vicepreședinte al Agentiei pentru Investiții Străine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundației Universitare a Mării Negre (FUMN).

Mai bine singuratic şi uitat,
Pierdut să te retragi nepăsător,
În ţara asta plină de humor,
Mai bine singuratic şi uitat.
O, genii întristate care mor
În cerc barbar şi fără sentiment, –
Prin asta eşti celebră-n Orient,
O, ţară tristă, plină de humor…
(George Bacovia – Cu voi)

Legea bugetului, sobră și reformistă, a poposit în casetele parlamentarilor și pe site-ul Ministerului de Finanțe.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Guvernul propune națiunii să cheltuie aceleași sume cu salariile bugetarilor și cu pensiile în vederea reducerii infamului deficit bugetar, cândva, departe, în 2024.

Noul buget respiră prin toți porii un aer nou, de dreapta. Cheltuielile majore ale țării sunt înghețate și poporul bugetar plus bătrânii trebuie să înțeleagă imperativul salvării statului.

Câteva mici amănunte strică, însă, feng shui-ul ultimului capitol din nesfârșita dramoletă a reformei în formă continuată.

Pentru unii mumă, iar pentru alții ciumă

De exemplu, construcția bugetului este făcută pe ipoteza unui PIB care va crește cu 4,3% în termeni reali și cu peste 7% în termeni nominali. Numai că, ce să vezi, pentru unii înghețările de cheltuieli sunt mumă, iar pentru alții ciumă.

De exemplu, Ministerul Educației din România Educată primește 1% în plus față de anul trecut, 28,5 miliarde de lei. Dacă îl credem pe dl Guvern de dreapta, plin de principii curate, la o creștere de PIB nominal de peste 7%, o alocare de doar 1% în plus ar însemna bani mai puțini decât anul trecut. Mai ales că și inflația se duce binișor spre 3%.

Dar hai să nu vă tulbur cu calcule așa de simple, că n-ar fi putut fi subiecte nici măcar la treapta a II-a la Râmnicu Vâlcea pe la sfârșitul anilor ’80 sau, Doamne ferește!, la examenele de admitere de la ASE din 1991-1992…

Ei bine, da, reforma și principiile de dreapta au impus câte un sacrificiu minor la Educație (doar 1% în plus) și la Sănătate (-11%), în schimb permit o creștere de buget la Senat cu 24% și la Camera Deputaților cu 16% (sursa: AICI)!

Evident că este și o justificare logică a creșterilor de bugete la Parlament: trebuie angajați oameni super-specializați care să-i ridice de jos ochelarii lui Dan Barna.

În plus, trebuie să avem și rezerve: dacă vreodată dl. Barna va călca pe șireturi și acestea se vor descheia, doar nu vrem să vedem imaginea unei țări bananiere, la care ditamai vicepremierul se apleacă să se încheie singur la șireturi….

Un plus serios, de 50%, găsim și la bugetul Serviciului de Protecție și Pază, evident și acesta justificat de faptul că demnitarii (din ce în ce mai mulți) ar trebui apărați mai bine de multiplele amenințări cum ar fi apropierea de poporul îmbrăcat sărăcăcios și grăbit să facă naveta între cozile la schimbat furnizorul de electricitate și de gaze.

Mai găsim un plus serios și la Ministerul Enegiei (+45%), dar acesta este pe deplin îndreptățit de rezultatele spectaculoase de anul trecut când poporul a fost apărat de pericolul terminării unei noi centrale electrice la Iernut. Sau poate are ministerul nevoie de bani pentru factura la electricitate, doar ei știu bine ce scumpiri vor aduce duetul de aur Chiriță (ANRE)- Havrileț (Ministerul Energiei)…

Naivii se bucurau măcar că banii dirijați de Guvern către primării și consilii județene nu se mai alocă după criterii politice.

În sfârșit, s-a făcut dreptate. Dar iată ce găsim ascuns în obscura anexă 7/03 privind „SUME defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2021, alocate bugetelor locale pentru finanțarea unor proiecte de investiții si a altor cheltuieli – un mizilic de 380 de milioane de lei trimiși cu dedicație în anumite localități, după cum urmează:

  • Cea mai mare alocare este pentru Brașov (peste 60 milioane de lei), condus de către președintele liberal Veştea Adrian-Ioan și vicepreședinții Șerban Todorică Constantin (PNL) și Szenner Zoltan-Huba (USR-PLUS); din această sumă, jumătate este pentru municipiul Brașov (primar – Allen Coliban, USR-PLUS);
  • A doua cea mai mare alocare merge la Timiș (peste 46 de milioane de lei), din care 28 de milioane de lei vor ajunge la Timișoara, oraș condus de către primarul Dominic Fritz (tot de la USR-PLUS);
  • Pe locul trei, la egalitate găsim județele Sibiu și Bihor, conduse de către liberalii Daniela Cîmpean și Ilie Bolojan. Evident că nu putea lipsi de aici nici modesta sumă de 27 de milioane de lei alocată orașului Sibiu, locul de obârșie al Dânsului, oraș condus de primărița din partidul german, Astrid Fodor;
  • Vedeta USR-PLUS de la Bacău, primarul Lucian Stanciu Viziteu, s-a ales și el cu 24 de milioane de lei;
  • Evident că nici surpriza USR-PLUS de la Alba Iulia, primarul Gabriel Pleșa, nu putea rămâne neomenit, motiv pentru care s-a făcut și el cu vreo 16 milioane de lei (județul a luat 25 de milioane de lei) pentru deja obișnuitele îmbunătățiri ale cetății de acolo;
  • Pe locul șapte, avem metropola udmr-istă Sfântu Gheorghe, condusă de Antal Arpad, care pronunță Sepsisztgyorgy, cu „modesta” sumă de 20 de milioane de lei;
  • Puciștii clujeni din PNL (primarul Boc și președintele consiliului județean Tișe) primesc doar 18 milioane de lei;
  • Primărița USR PLUS-PRO TV de la Câmpulung, Elena Lasconi, s-a ales și dânsa cu 12 milioane de lei;
  • Liberalul Ioan Turc, primarul din Bistrița, s-a căpătuit și el (pentru oraș, desigur) cu vreo 7 milioane de lei, iar colegul său liberal din Năsăud, Dorin Vlașin, a primit și el pentru urbea sa 5 milioane de lei, în vreme ce primarul liberal din Tecuci a căpătat și el pentru municipiul său 3 milioane de lei;
  • Alte importante județe liberale (Iași – 17 milioane de lei, Maramureș – 14 milioane de lei, Prahova – 12 milioane de lei, Ilfov – 10 milioane de lei, Sălaj – 9,2 milioane de lei ) sau udmr-iste (Mureș – 10 milioane de lei) s-au ales cu sume consistente;
  • Pentru restul țării au rămas ceva mizilicuri: județul Brăila s-a ales cu 900.000 de lei, Buzău cu 200.000 de lei, Dâmbovița – 672.000 de lei, Dolj (4, 5 milioane dd lei), Ialomița (711.000 lei)
  • Surprinzător, Teleorman-ul lui Liviu Dragnea este singurul județ condus de un psd-ist care se alege cu ceva bani (8,5 milioane de lei)…

Dacă tragem linie și adunăm, localitățile din România s-au „echilibrat financiar” așa: USR-PLUS a luat 110 milioane de lei, PNL a primit vreo 210 de milioane de lei, iar UDMR 40 de milioane de lei.

Adică 360 de milioane de lei din totalul de 380 de milioane de lei s-au dus, din pură coincidență, la coaliția guvernamentală. Restul țării să învețe să voteze cum trebuie…

Am crezut, o clipă, că această anexă 7/03 a fost strecurată fraudulos în legea bugetului de către un funcționar conservă psd-istă, în clipa în care Florin Cîțu își aranja șuvițele în oglindă, dar m-am liniștit repede, când am citit următoarea știre: Irina Alexe, tânăra polițistă pensionată la 43 de ani cu 13.000 de lei pensie, după nici 20 de ani de muncă, a fost adusă să facă reformă la Ministerul de Interne.

De mâine o să mă auto-flagelez, silindu-mă să citesc celebra lucrare „Revoluție și reformă” a lui Ion Iliescu. Mai actuală ca niciodată…

Sursa: AICI