Un serviciu secret european relatează despre o posibilă conspirație în interiorul elitei ruse împotriva președintelui Putin. Ce este adevărat și ce rol joacă aliatul de lungă durată al lui Putin, Serghei Șoigu?
Kremlinul a înăsprit drastic măsurile de securitate în jurul președintelui Vladimir Putin. Cauza ar fi temerile tot mai mari privind atentate și lovituri de stat. Acest lucru reiese din raportul unui serviciu secret european, citat de portalul rus de investigații „Important Stories”, precum și de CNN și Financial Times.
Presupusele planuri de puci din Rusia i-au împărțit pe observatori în două tabere. Unii consideră un astfel de scenariu, precum și o amenințare la adresa lui Putin, drept posibile. Acest lucru este sugerat și de operațiunile reușite ale serviciilor secrete ucrainene în interiorul și în afara Rusiei. Cealaltă tabără crede scenariul improbabil și vede informațiile scurse ca parte a unei campanii de destabilizare a elitei ruse.
Majoritatea experților intervievați sunt totuși de acord că Putin este preocupat de propria sa securitate. Și că tensiunile în interiorul elitei sunt în creștere, inclusiv din cauza problemelor economice și a presiunii exercitate de aparatul de securitate asupra tehnocraților.
Șoigu descris drept "factor destabilizator"
În raportul serviciilor de informații, fostul ministru rus al Situațiilor de Urgență și apoi al Apărării, actual secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, este evaluat drept un ”factor potențial de destabilizare”. Deși și-ar fi pierdut influența de odinioară, fostul ministru ar putea reprezenta un risc pentru sistemul de putere al lui Putin, a declarat Roman Anin, fondatorul ”Important Stories”, un site independent rusesc de investigații cu sediul la Riga.
Acesta consideră că în Rusia au apărut ”tensiuni tot mai mari între structurile de securitate”, precum și ”lupte între clanuri”, în timp ce rolul lui Putin de mediator între elite a slăbit.
”Timp de mulți ani, Șoigu a fost liderul unui clan extrem de influent. Ca ministru al Apărării și șef al Ministerului pentru Situații de Urgență, a reușit să adune sub comanda sa un număr mare de oameni și să îi integreze în rețele corupte. În esență, este ceva de tipul unei omerta mafiote”, explică Anin într-un interviu pentru DW.
Serghei Șoigu și Vladimir Putin sunt legați de o prietenie de lungă durată. Cei doi au petrecut vacanțe împreună, iar imagini difuzate de Kremlin îi arată culegând ciuperci sau pescuind în taiga. Sub conducerea lui Putin, Șoigu s-a aflat timp de 12 ani la șefia Ministerului pentru Situații de Urgență. În 2012, Putin l-a numit ministru al Apărării, iar în 2024 a fost demis și înlocuit cu Andrei Belousov. Potrivit observatorilor, Șoigu a căzut în dizgrație, printre altele, din cauza eșecurilor de pe frontul din Ucraina.
În contextul urmăririi penale a foștilor săi adjuncți, Șoigu ar trebui să se teamă că i s-ar putea întâmpla același lucru, spune Anin. Cea mai recentă în seria arestărilor este cea a lui Ruslan Talikov, în martie anul acesta. Fostul adjunct al ministrului Apărării este acuzat că ar fi creat o organizație criminală. Membrii acesteia ar fi deturnat fonduri bugetare între 2017 și 2024 și ar fi fost implicați în acte de corupție. Timur Ivanov, arestat în 2024, a fost condamnat într-un caz similar la 13 ani de închisoare. Pavel Popov a primit 19 ani. Un proces penal împotriva lui Dmitri Bulgakov, de asemenea fost adjunct al ministrului Apărării, este încă în curs.
Putin se teme pentru propria securitate
Potrivit raportului serviciului european de informații, Putin se teme de un posibil atentat din partea unor reprezentanți ai elitei politice ruse, în cadrul căruia ar putea fi folosite drone. În aprilie, canalul anonim rusesc de Telegram VCHK-OGPU a relatat că la Kremlin există îngrijorare din cauza unor de pericole legate de evoluții interne.
Printre acestea s-ar număra posibile atacuri cu drone organizate direct la Moscova și nu controlate din afara Rusiei. Despre parada militară tradițională din Piața Roșie, organizată de Ziua Victoriei în cel de-Al Doilea Război Mondial, s-a vorbit că ar putea fi complet anulată. Deoarece serviciile secrete au considerat că organizarea unui astfel de eveniment este extrem de periculoasă în acest an, Putin ar fi fost pe punctul de a renunța la paradă.
Între timp, măsurile de securitate din capitală sunt intensificate. În mai multe districte sunt perturbate comunicațiile, sisteme mobile de război electronic sunt amplasate în centrul orașului, iar dispozitivele de securitate din Kremlin sunt consolidate. Politologul Ekaterina Șulman scrie pe canalul ei de Telegram că, întrucât Putin este într-adevăr preocupat de propria securitate, la Kremlin s-a optat pentru o paradă restrânsă. Ea atrage atenția și asupra faptului că Putin și-a redus aparițiile publice: ”Când securitatea este prioritatea principală, cel mai sigur este să nu apari nicăieri.”
Un motiv de îngrijorare pentru Putin îl reprezintă și atentatele reușite asupra unor generali ruși, atribuite serviciilor secrete ucrainene, consideră politologul Abbas Galiamov într-un interviu pentru DW. ”Pentru Putin, securitatea cântărește astfel mai mult decât imaginea.”
Poate Șoigu să conducă o lovitură de stat?
Galiamov observă că, în rândul structurilor de securitate și al elitelor ruse, conflictele interne se intensifică, iar unele clanuri acționează din ce în ce mai independent, fără rolul de mediere pe care îl avea până acum Kremlinul. În opinia sa, elitele evită însă deocamdată o confruntare deschisă și preferă să aștepte pentru a se adapta la condițiile în schimbare. În ceea ce privește rolul lui Șoigu, Galiamov este sceptic: acesta ar fi o figură slăbită, lipsită de resursele și sprijinul necesare.
Ekaterina Șulman remarcă faptul că articolele publicate de Financial Times și CNN nu vorbesc despre o ”conspirație condusă de Șoigu”.
Politologul britanic și expertul în Rusia Mark Galeotti consideră că relatările despre un presupus complot împotriva lui Putin reprezintă ”dezinformare deliberată”. Ele nu ar reflecta o amenințare reală. Într-un comentariu pentru revista britanică The Spectator, Galeotti face referire la un ”val brusc de publicații” care ”seamănă suspect de mult cu o operațiune psihologică”. Scopul lor ar fi ”să alimenteze paranoia în rândul elitei ruse”, nu să ofere o ”evaluare serioasă”. Potrivit politologului, Serghei Șoigu este lipsit de autoritate și de încrederea conducerii pentru a putea organiza o lovitură de stat.
De ce nu îl răstoarnă elita pe Putin?
Elitele aflate la putere nu formează un grup unitar cu interese comune, explică politoloaga Alexandra Prokopenko, fostă angajată a Băncii Centrale a Rusiei, pe canalul de YouTube Carnegie Politika. Acesta este motivul pentru care nu au existat încă tentative semnificative de lovitură de stat. O excepție a fost revolta fondatorului grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, din iunie 2023.
Prokopenko descrie sistemul de putere al lui Putin ca fiind alcătuit din piramide construite în jurul unor patroni individuali și legate de distribuirea resurselor și de accesul la procesele decizionale. În acest model, actorilor le lipsește un centru comun de coordonare și, astfel, și condiția pentru acțiune colectivă. Atât timp cât reprezentanții acestui sistem primesc mai mult de la Putin decât ar putea obține fără el, nu există niciun stimulent pentru un conflict deschis, spune Prokopenko.
Ea nu exclude ca situația să se schimbe în cazul în care resursele din interiorul sistemului se reduc. Din cauza războiului și a sancțiunilor, ”tortul” s-a micșorat deja și este redistribuit în favoarea armatei și a industriilor aferente. Acest lucru intensifică și competiția între grupurile influente și subminează stabilitatea coaliției existente. În același timp, afirmă Prokopenko, diferite grupuri din interiorul sistemului încearcă să-i atragă atenția lui Putin asupra propriilor interese.
Prokopenko nu descrie această situație ca pe o luptă pentru schimbarea direcției politice, ci mai degrabă ca pe una pentru acces la resurse și pentru un loc în centrul procesului decizional. În opinia sa, ambiguitatea regulilor existente îi convine lui Putin: aceasta divide elitele, le obligă să își demonstreze loialitatea și le reamintește că drepturile de proprietate în Rusia nu depind de lege, ci de voința politică a Kremlinului.
Autor: Evgeniy Dyuk
Cum și de ce s-a depreciat leul cu -3,4% într-o săptămână. Panica populației și a firmelor creează riscul unei aterizări abrupte a economiei
Ediția cu numărul 109 din Turul Italiei începe vineri
Un turist a câștigat despăgubiri în instanță, după ce nu a găsit șezlonguri libere la un hotel din Grecia
STB se pregătește să dea afară 800 de angajați și să le plătească 32,2 milioane lei salarii compensatorii. Unde vor fi probleme
