Oficiali din domeniul apărării și parlamentari se tem că Kremlinul va considera următorul an sau doi – cât timp Donald Trump este încă la Casa Albă, iar UE nu și-a consolidat încă capacitatea militară – drept momentul potrivit pentru a testa angajamentul Occidentului față de NATO.
Deși războiul Rusiei în Ucraina a arătat limitele puterii Moscovei, președintele rus și-a semnalat de mult timp dorința de a ocupa mai mult teritoriu.
„Ceva s-ar putea întâmpla foarte curând – există o fereastră de oportunitate pentru Rusia. Statele Unite se retrag din Europa, relațiile transatlantice sunt în dezordine, iar UE nu este încă pe deplin pregătită să-și asume singură responsabilitățile”, a declarat pentru Politico Mika Aaltola, membru finlandez de centru-dreapta al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European.
Deși oficialii din domeniul apărării și factorii de decizie politică nu exclud posibilitatea ca Putin să lanseze o ofensivă terestră într-o țară NATO, ei spun că acest lucru este puțin probabil, având în vedere cât de tensionată este Rusia în războiul din Ucraina, potrivit unui diplomat NATO și a trei oficiali europeni de rang înalt din domeniul apărării, care au vorbit sub protecția anonimatului.
În schimb, este mult mai probabil ca el să facă ceva mai țintit sau să desfășoare o incursiune menită să creeze ambiguitate, sperând să semene diviziuni în NATO cu privire la faptul dacă acțiunea atinge sau nu pragul necesar pentru a declanșa clauza de apărare colectivă prevăzută la Articolul 5, a spus Aaltola.
Articolul 5 stipulează că aliații trebuie să considere un atac armat împotriva unuia dintre ei drept „un atac armat împotriva tuturor”, însă Trump a numit NATO un „tigru de hârtie”. Mandatul său urmează să se încheie în ianuarie 2029.
Putin ar putea „escalada pe orizontală împotriva unui alt vecin, încercând să evite o negociere umilitoare cu Ucraina”, a declarat Gabrielius Landsbergis, fostul ministru de Externe al Lituaniei, care a avertizat și el asupra „ferestrei de oportunitate” a lui Putin, pentru Politico.
Deși cheltuielile europene pentru apărare au crescut semnificativ în urma invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina din 2022, impactul deplin se va resimți pe teren abia peste câțiva ani, potrivit Foii de parcurs a UE privind pregătirea pentru apărare. Blocul își propune să fie pregătit până în 2030 pentru a „descuraja în mod credibil adversarii și a răspunde oricărei agresiuni”, conform documentului.
„Ar putea fi un mic lucru psihologic care să ne sperie, dacă Putin simte că acest tip de escaladare ne slăbește și ne face să ne simțim amenințați și reduce sprijinul pentru Ucraina”, a declarat Ville Niinistö, președintele Delegației Parlamentului European pentru Comitetul de cooperare parlamentară UE-Rusia și fost ministru în Finlanda, țară care împarte o frontieră de 1.340 de kilometri cu Rusia.
„Rusia nu este omnipotentă”, a spus el. „Dar și disperarea este periculoasă.”
Ce va face Trump în continuare?
Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, a declarat sâmbătă că „cea mai mare amenințare la adresa comunității transatlantice” este „dezintegrarea în curs a alianței noastre”.
Dacă Putin urmărește angajamentul lui Trump față de NATO, atunci provocările sale politice interne vor conta. Dacă republicanii vor avea rezultate slabe la alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie, Trump ar putea încerca să-și recâștige baza electorală adoptând o poziție mai dură împotriva țintelor sale preferate, NATO și Europa, și reducând și mai mult sprijinul pentru Ucraina, înaintea alegerilor prezidențiale din SUA din 2028, potrivit unui oficial european de rang înalt din domeniul apărării.
Statele Unite au anunțat vineri că vor retrage 5.000 de militari americani din Germania. Trump a amenințat cu măsuri similare pentru Italia și Spania.
„Există riscul unei evoluții și mai nefavorabile” în poziția SUA față de NATO din cauza climatului politic intern, a spus oficialul din domeniul apărării. Pentru a contracara această amenințare, UE trebuie „să investească masiv și să investească împreună” pentru a fi pregătită să se apere.
Și, deși Rusia este slăbită - Ucraina reușind să-i pătrundă apărarea și să lovească adânc pe teritoriul său, pierderile de trupe crescând, iar Kievul reușind să recucerească teritorii - acest lucru nu face decât să-l facă pe Putin mai periculos pentru Europa în acest moment, a spus Aaltola, europarlamentar specializat în afaceri externe.
„Escaladarea conflictului [din Ucraina] în alte teatre ar putea oferi Rusiei o carte de jucat. Războiul le epuizează resursele și caută o cale de ieșire”, a spus Aaltola. Iar acea cale de ieșire „nu sunt negocierile de pace - ci extinderea conflictului”.
Putin are multe ținte vulnerabile din care poate alege, a spus Aaltola, iar un atac ar putea „lua forme multiple diferite”, fiind puțin probabil ca Kremlinul să facă ceva atât de clar precum lansarea „unei incursiuni acolo unde NATO este puternic, cum ar fi la granița cu Polonia.”
„Ar putea fi o operațiune cu drone, ar putea fi o operațiune în Marea Baltică... Ar putea fi ceva în Arctica, vizând insule mici. Au flota din umbră, care este deja parțial militarizată”, a spus Aaltola. „Un atac cu drone nu necesită trupe, nu necesită trecerea graniței.”
Prin lansarea unei astfel de operațiuni, Putin ar încerca să pună presiune pe aliații europeni ai Ucrainei, evitând în același timp orice posibil răspuns din partea SUA.
„Dacă nu există un atac peste graniță, SUA ar putea spune că acest lucru nu este atât de important din punct de vedere strategic”, a spus Aaltola. „Sunt deja suprasolicitați în ceea ce privește resursele în Iran, așa că poate ar recomanda negocieri cu Rusia. Și exact asta ar încerca Rusia să obțină.”
Inducerea de panică
Europa nu este unită în evaluarea gravității imediate a amenințării ruse. Există unele tensiuni între politicienii din țări precum Finlanda și Lituania, care trag semnale de alarmă și susțin că Europa trebuie urgent să-și consolideze apărarea antirachetă și capacitatea defensivă, în contextul întârzierilor livrărilor de arme din SUA din cauza războiului din Iran, și abordarea mai precaută din Estonia și chiar din NATO, unde oficialii spun că orice inducere de panică servește de fapt strategiei lui Putin.
Însă cei care minimalizează amenințarea riscă să adoarmă Europa într-un fals sentiment de siguranță, a spus Aaltola. Acesta „este de fapt cel mai rău lucru pe care îl poți crea în țările democratice”, a afirmat el. „Trebuie să alocăm resurse, iar dacă există un fals sentiment de siguranță, atunci resursele nu sunt direcționate către apărare.”
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sugerat într-un interviu TV că Rusia s-ar putea pregăti să facă o mișcare asupra „uneia dintre țările baltice, de exemplu”. Oficiali de rang înalt de la Kiev au declarat că acestea sunt vizate din cauza sprijinului acordat Ucrainei.
„Rușii transmit un semnal” deoarece au acuzat statele baltice că permit dronelor ucrainene să le folosească spațiul aerian, a declarat ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, jurnaliștilor.
Politicienii din statele baltice au încercat să minimalizeze această amenințare. Oficialii din NATO sunt la fel de sceptici.
„Rusia este foarte ocupată în Ucraina”, a declarat președintele Estoniei, Alar Karis, pentru Politico. „Nu cred că are suficientă capacitate pentru a încerca” să ducă un război și împotriva statelor baltice.
Acest argument a fost susținut și de diplomatul NATO de rang înalt și de cei trei oficiali europeni din domeniul apărării.
„Mi se pare extrem de puțin probabil”, a declarat diplomatul NATO de rang înalt. Tendința „sinucigașă” a lui Putin „are limite - mai ales când nu există un câștig evident și imediat.”
„Este clar că Rusia se vede într-o confruntare pe termen lung cu Occidentul”, a spus un al doilea oficial european de rang înalt din domeniul apărării. „Cu toate acestea, în prezent ne menținem evaluarea că nu există o amenințare militară pe termen scurt la adresa NATO, având în vedere implicarea Rusiei în Ucraina. Asta nu înseamnă că nu trebuie să rămânem vigilenți, deoarece Rusia ar putea interpreta greșit unitatea și hotărârea noastră.”
Un „război pe două fronturi” este o „strategie foarte, foarte riscantă” pentru Putin, a declarat al treilea oficial din domeniul apărării, mai ales în condițiile în care Europa „progresează puternic” în consolidarea propriilor capacități de apărare.
Dar, așa cum a recunoscut Karis, Europa nu poate exclude nimic.
„Nu știi niciodată. Nimeni nu se aștepta la războiul din Ucraina”, a spus președintele Estoniei. „Suntem vigilenți. Suntem pregătiți. Ținem ochii deschiși.”
