Săptămâna trecută, Călin Georgescu, fostul candidat la președinție, a fost scos de sub control judiciar în urma unei decizii a Tribunalului București. El este acum liber să părăsească țara. Asta nu înseamnă că procesul de la Curtea de Apel București se suspendă. Va continua, însă Călin Georgescu poate părăsi oricând țara în timpul judecății.
Decizia a surprins, cel puțin parțial, opinia publică, generând numeroase reacții pe rețelele sociale.
„Decizia de astăzi a instanței prin care i-a fost ridicat controlul judiciar lui Călin Georgescu este un prim pas important spre revenirea la normalitate și la respectarea principiilor democratice. Nu ne oprim aici: mergem până la capăt pentru ca dreptatea să nu fie doar un slogan, ci o realitate în România…”, a anunțat conducerea AUR printr-un comunicat.
Călin Georgescu, candidat sprijinit de Rusia la alegerile prezidențiale anulate în decembrie 2024, a beneficiat de susținere publică la fiecare prezență la secția de poliție din Buftea, conform deciziei instanței.
Demonstrațiile erau promovate pe rețelele de socializare, pe conturile și paginile controlate de asociații Kremlinului, difuzate intens de postul de televiziune Realitatea Plus, care l-a susținut în ultimul an și jumătate.
În timp, aceste manifestații de simpatie s-au erodat. Tot mai puțini oameni au mai venit să-l susțină. Totodată, declarațiile lui Georgescu către susținători, de multe ori iraționale, trădau o anumită vulnerabilitate psihologică.
Adopta o atitudine constantă de profet, proiectând o superioritate prin care încerca să transmită celor prezenți că este singurul care știe cu adevărat cum stau lucrurile în România, că deține informații pe care nu le poate dezvălui, fiind victimă a unor forțe ascunse care l-au împiedicat să devină președintele țării.
Elementul surpriză
În realitate, Călin Georgescu a fost și este un agent de influență al Rusiei. Există poziții clare atât ale Serviciului rus de spionaj extern (SVR), care îl susține public pe Georgescu, cât și ale altor structuri rusești, care au reacționat negativ la decizia Curții Constituționale din România de a anula alegerile.
După atacul asupra lui Georgescu, este foarte probabil că, față de curentul liberal dominant din Europa, se vor întreprinde noi încercări de a înăbuși disidența în UE. Ținta lor principală va fi Ungaria, considerată un bastion al conservatorismului european, iar un pretext bun îl vor constitui alegerile parlamentare care vor avea loc în această țară anul viitor…
SVR, serviciul de informații externe al Rusiei, comunicat 25 martie 2025
Anularea a survenit în urma unor încălcări flagrante ale legislației electorale ale candidatului Kremlinului: Călin Georgescu declarase public că nu a investit niciun ban în campania electorală, în timp ce realitatea a demonstrat că sume uriașe au fost folosite ilegal în campania sa.
Trebuie să înțelegem că atunci când sistemul politic și instituțional al României a fost nevoit să facă față unui atac hibrid atât de bine orchestrat de Rusia - prin operațiunea de lansare rapidă și intensă a unui candidat și propulsarea acestuia până în pragul câștigării alegerilor prezidențiale - multe instituții din au fost grav afectate.
E vorba de Palatul Cotroceni, SRI, SIE, DGIA (Direcția Generală de Informații a Armatei), AEP (Autoritatea Electorală Permanentă), ANCOM și altele. Pe parcursul ultimului an, despre toate instituțiile de mai sus au apărut informații, date și indicii că, într-un fel sau altul, au avut de suferit în urma puternicului atac hibrid al Rusiei desfășurat în anul electoral 2024 și în lunile de după anularea alegerilor.
„A fost o situație cu care nu eram obișnuiți. Elementul surpriză a venit din rețelele sociale și din infrastructura de comunicare creată atunci. Nu este o scuză, dar este o realitate. Când te confrunți pentru prima dată cu o asemenea amploare, șocul vine din dimensiunea problemei, nu din faptul că este ceva nou”, a declarat Cristian Diaconescu, fost ministru, fost consilier prezidențial pentru securitate națională în perioada de după anularea alegerilor.
Reacția de apărare: erodarea popularității
Un exemplu elocvent este cazul lui Toni Greblă, fostul președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP), care a refuzat să intervină până a fost prea târziu, pentru a bloca uriașa campanie de promovare a lui Călin Georgescu pe TikTok.
Astăzi, împotriva lui Toni Greblă, ANI (Agenția Națională de Integritate) a constatat în mod oficial că și-a majorat în mod repetat propriul salariu. Acesta e un exemplu de reacție instituțională subtilă pe care o suportă, indirect, cei care l-au sprijinit pe Călin Georgescu.
Atunci când ai de-a face cu un astfel de atac hibrid, devine extrem de dificil de recâștigat încrederea publică în instituțiile statului.
Ceea ce a urmat după anularea alegerilor, strategia pe care a aplicat-o statul român, a constat în construirea unei acțiuni de erodare treptată a popularității lui Călin Georgescu.
Repetarea la nesfârșit a discursurilor sale, lipsite de fundament în realitate, procedura lentă și dificilă prin care reprezentanții statului au încercat să diminueze influența acumulată de Georgescu au avut efect. Cel mai important lucru era să demonstreze că Georgescu nu este ceea ce pretinde a fi.
Dacă ar fi existat o reacție instituțională rapidă, dacă ar fi fost arestat preventiv, popularitatea sa ar fi crescut. Ar fi fost transformat în erou de către autorități, iar drumul său politic ar fi fost greu de oprit, mai ales că dispune de fonduri nelimitate pentru a compromite sistemul democratic, așa cum e el în România.
Un astfel de mecanism de erodare a popularității unui lider toxic - profet, guru, interlop, agent de influență - unul care pune în pericol stabilitatea politică a unui stat e folosit pe scară largă în lumea democratică, fiind considerat un instrument de apărare.
Readucerea lui Călin Georgescu la starea inițială, înainte de a fi modificat de atacul hibrid al Rusiei, adică un om venit în politică de nicăieri, fără experiență, fără să fi condus vreodată un partid, fără a fi fost parlamentar sau ministru - a fost considerată de către liderii politici din România, la acel moment, cea mai eficientă formă de demontare a influenței sale.
Decizia din ceasul al 12-lea
Călin Georgescu va fi găsit vinovat de acțiunile sale destabilizatoare, dar este foarte puțin probabil că va face închisoare. Mai degrabă va pleca din țară. Este un agent de influență expus, care probabil știe multe și despre care alții știu la fel de multe, fiind lucruri care cu greu se pot gestiona public.
În jurul lui Georgescu a existat cu adevărat o coaliție de rețele de influență finanțate de Rusia, care urmărea impunerea sa drept președinte al României.
Eșecul acestei operațiuni a fost posibil datorită unei decizii de urgență, luată de Klaus Iohannis, președintele României de la acel moment, prin care a cerut agențiilor de informații să strângă date despre atacul hibrid al Rusiei în ultimele zile ale campaniei electorale. Pe baza acestor informații - superficiale, cum a văzut toată lumea - totuși, s-a putut ajunge la o decizie unanimă luată de judecătorii constituționali, iar România a fost salvată.
Toate sondajele interne ale partidelor și instituțiilor arătau faptul că Georgescu ar fi câștigat alegerile prezidențiale dacă turul 2 n-ar fi fost anulat. Efectul ar fi fost devastator nu doar pentru România, ci pentru întregul est al Europei: Moldova, Polonia, statele baltice ar fi fost destabilizate de Rusia prin deciziile luate la București.
Un om al Kremlinului în fruntea statului român ar fi produs efecte devastatoare pe tot continentul. Imaginați-vă un triunghi Fico, Orban, Georgescu, coordonat de Vladimir Putin, în spatele frontului ucrainean, cu un Donald Trump hotărât să-l dărâme pe Volodimir Zelenski.
Pe de altă parte, influența rusă în România a rămas puternică. Georgescu a fost susținut în toate straturile sistemului instituțional și politic din țară - miniștri, parlamentari, judecători, procurori, preoți, angajați în structurile de apărare, internă și externă.
Curățarea instituțiilor, a sistemului politic și juridic de cei care l-au susținut, l-au finanțat și au primit ordine de la Moscova rămâne în continuare o provocare politică atât pentru președintele Nicușor Dan, cât și pentru premierul Ilie Bolojan. De succesul lor depind stabilitatea și viitorul pe termen scurt al României.