Anxietatea de performanță, procrastinarea și lenea - ce se întâmplă când nu sunt doar ineficiență sau rea-voință?

george.chiriacescu

Psihoterapeut Adlerian

Lucrează în practica privată în București, oferind psihoterapie și consiliere adolescenților și adulților, pe teme ce țin de spectrul clinic (depresii, stări anxioase, atacuri de panică, OCD), dar și pentru evenimente curente de viață (doliu, divorț, pierderea locului de muncă, apariția unui nou membru în familie).

În societatea modernă, conceptele de anxietate de performanță, procrastinare și lene au devenit subiecte frecvente de discuție. Acestea sunt adesea înțelese ca probleme de gestionare a timpului sau de lipsă de voință.

Cu toate acestea, psihologia individuală ne oferă o perspectivă diferită, în care comportamentele de evitare și amânare nu sunt doar semne ale ineficienței sau rea-voință, ci soluții nepotrivite (neconștiente) ale unor probleme mai profunde.

Anxietatea de performanță: teama de a nu fi suficient

Anxietatea de performanță este un fenomen care afectează numeroase persoane în diverse domenii ale vieții, de la muncă până la relații personale.

Aceasta se manifestă printr-o teamă de a nu atinge standardele impuse, fie de către sine, fie de către alții.

În mentalul colectiv, anxietatea de performanță este adesea privită ca un semn de slăbiciune sau lipsă de competență. Cu toate acestea, din perspectiva teleologică (a scopului), acest tip de anxietate poate fi interpretat ca o formă de protecție psihologică.

ADVERTISING

De exemplu, o persoană care se teme de eșec poate amâna, în mod repetat, sarcini importante, în speranța că, prin evitarea confruntării directe cu acestea, va reuși să se protejeze de dezamăgire sau critică.

Această evitare nu este o simplă „lene”, ci un mecanism de apărare care indică o nevoie profundă de validare și securitate.

Procrastinarea: amânarea ca formă de evitare

Procrastinarea este un comportament adesea stigmatizat, fiind interpretat ca o lipsă de disciplină sau organizare.

Însă, din perspectiva psihologiei individuale, acest comportament poate avea o cauză teleologică – o motivație ascunsă care servește un scop important pentru individ.

Să luăm, de exemplu, un student care amână pregătirea pentru un examen. În accepțiunea generală, acest lucru ar putea fi considerat drept lene sau nepăsare. Totuși, psihologia adleriană sugerează că procrastinarea poate fi legată de anxietatea de performanță.

Studentul, conștient sau neconștient, amână pentru a evita confruntarea cu o eventuală nereușită. În acest caz, procrastinarea nu este un simplu obicei prost, ci o strategie de evitare a disconfortului emoțional.

Lenea: un concept greșit?

Lenea este adesea privită ca opusul hărniciei și productivității, fiind condamnată în mod frecvent în societate.

Să considerăm cazul unei persoane care evită să-și caute un loc de muncă. În loc să fie etichetată imediat ca leneșă, ar trebui să ne întrebăm ce motive reale, mai puțin evidente, ar putea sta la baza acestui comportament. Poate că persoana respectivă se confruntă cu o teamă intensă de respingere sau eșec sau poate suferă de o formă de depresie care îi afectează nivelul de energie și motivație.

Astfel, lenea poate fi o manifestare exterioară a unei stări emoționale dificile, care necesită înțelegere și tratament adecvat.

Procrastinarea și afecțiunile psihice

În anumite cazuri, procrastinarea nu este doar o problemă de gestionare a timpului, ci un simptom al unor tulburări psihice precum depresia, ADHD-ul (tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate) sau nevrozele obsesionale. Fiecare dintre aceste afecțiuni are particularități care influențează comportamentul individului:

- depresia: persoanele care suferă de depresie experimentează adesea o lipsă profundă de energie și motivație, ceea ce face dificilă îndeplinirea chiar și a celor mai simple sarcini. Procrastinarea, în acest context, este o consecință a stării mentale și nu a unei proaste gestionări a timpului.

- ADHD: persoanele cu ADHD se confruntă cu dificultăți majore în menținerea concentrării și organizării. De asemenea, au mari fluctuații emoționale. Aceasta poate duce la amânarea constantă a sarcinilor, nu din lene sau nepăsare, ci dintr-o incapacitate reală de a gestiona impulsurile și atenția.

- nevrozele obsesionale: În cazul nevrozelor obsesionale, procrastinarea poate apărea din cauza gândurilor intruzive și a ritualurilor compulsive care consumă timpul și energia individului, făcând dificilă realizarea sarcinilor cotidiene.

Posibile soluții

Recunoașterea faptului că procrastinarea, lenea și anxietatea de performanță pot avea cauze psihologice profunde este primul pas spre găsirea soluțiilor adecvate. Iată câteva strategii care pot ajuta:

1. Psihoterapia: este una dintre cele mai eficiente forme de tratament pentru anxietatea de performanță și procrastinare. Aceasta ajută indivizii să-și identifice și să-și modifice tiparele de gândire, comportamentale și emoționale care contribuie la aceste comportamente.

2. Managementul timpului: tehnici, precum metoda Pomodoro sau realizarea unei liste de priorități, pot ajuta persoanele cu ADHD sau alte dificultăți de concentrare să își organizeze mai bine timpul.

3. Tehnici de relaxare: meditația, respirația controlată și yoga sunt metode care pot reduce anxietatea și crește nivelul de energie, facilitând, astfel, îndeplinirea sarcinilor zilnice.

4. Intervenția farmacologică: în anumite cazuri, medicamentele antidepresive sau stimulantele pot fi necesare pentru a trata simptomele severe ale depresiei sau ADHD-ului.

Concluzie

Înțelegerea anxietății de performanță, procrastinării saua lenei din perspectiva teleologică a psihologiei individuale ne ajută să vedem dincolo de stereotipuri și să recunoaștem complexitatea acestor comportamente.

Acestea nu sunt doar defecte personale, ci semnale ale unor nevoi psihologice neîmplinite sau ale unor afecțiuni mentale care necesită atenție și intervenție.

Printr-o abordare mai empatică și informată, putem dezvolta strategii mai eficiente pentru a ajuta persoanele să depășească aceste provocări și să ducă o viață mai împlinită și mai echilibrată.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇