Risipa de soare din România: Ce este eficiența energetică - și cum poate lucra în favoarea noastră, a tuturor?

Risipa de soare din România: Ce este eficiența energetică - și cum poate lucra în favoarea noastră, a tuturor?

Deși soarele rămâne pe teritoriul României suficient timp încât să acopere o treime din necesarul de energie electrică, suntem în continuare în topul țărilor europene dependente de cărbune, principala sursă de poluare atmosferică.

Potrivit numeroaselor rapoarte Greenpeace, emisiile de carbon sunt responsabile pentru sute de decese premature pe an și au efecte devastatoare asupra mediului.

Spre exemplu, anul trecut, doar 3,4% din producția de energie electrică din România provenea din panouri fotovoltaice. Conform datelor Eurostat, în 2019, puțin peste 24% din consumul de energie a provenit din surse regenerabile, plasând România pe locul 10 în Uniunea Europeană. 

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Astfel, eficiența energetică apare tot mai des ca o temă de agendă națională, în contextul în care guvernele din întreaga lume ridică din ce în ce mai mult mizele pe marginea acestui subiect. Politicile implementate la nivel național au în vedere reducerea poluării și eliminarea dependenței de furnizorii de energie externi.  

Având în vedere imensa resursă solară de care dispunem, ce putem face ca să exploatăm mai bine acest potențial? Lumina soarelui poate asigura, într-o singură zi, consumul de energie electrică necesar pentru întreaga populație globală. 

România și poluarea

Până să intrăm în detaliile valorificării energiei solare, să ne uităm la cifre ca să înțelegem de ce avem atât de mare nevoie să recurgem la această alternativă.

Conform studiului realizat de IQAir pentru anul 2020, nivelurile de poluare cu particule fine (PM2.5) continuă să fie ridicate în România, în special pe perioada iernii, când există o dependență mai mare pentru energia pe bază de cărbune și arderea biomasei pentru încălzire.

Un alt studiu, de această dată realizat de CE Delft, situează România pe primele trei poziții din cinci la nivel european, în ceea ce privește poluarea cu emisiile produse de mașinile vechi și cele pe motorizare diesel. Studiul care a analizat situația în 432 de orașe europene, dintre care 21 sunt din România, a evidențiat că București, Cluj-Napoca și Brașov sunt printre cele mai poluate orașe din Europa.

Cifrele sunt îngrijorătoare și e limpede că România are nevoie să implementeze cât mai curând măsuri pentru reducerea poluării, iar energia solară, captată cu sprijinul panourilor fotovoltaice, poate juca un rol important în această misiune.

E de reținut însă că energia solară nu va rezolva problema poluării în totalitate, dar producerea energiei la scară națională cu ajutorul luminii soarelui poate reduce semnificativ o parte din poluare.

Energia solară în lume

Domeniul panourilor fotovoltaice este în continuă dezvoltare. În anul 2000, în întreaga lume erau doar 808 MW instalați, iar în 2019, conform datelor disponibile pe site-ul Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă (www.irena.org), erau instalate capacități de producție fotovoltaică cu un total de 578.533 MW.

Datele publicate de aceeași agenție ne arată că în 2018, în top 10 la nivel mondial al țărilor cu cea mai mare putere instalată în fotovoltaic, China ocupă primul loc cu aproximativ 175.000 MW, urmată de Japonia, SUA, Germania, India, Italia, Marea Britanie, Franța, Australia și Coreea de Sud, ultima având o capacitate de aproximativ 7.000 MW. 

Fig.1 – Putere instalată totală în lume din fotovoltaic 2019, sursă: IRENA

 

Fig. 2 – Capacitate instalată în fotovoltaic – top 10 țări, sursă: IRENA

În ceea ce privește România, conform IRENA, la finalul anului 2019, capacitatea totală instalată în centrale electrice fotovoltaice era de 1.386 MW.

Ca termen de comparație cu țările europene incluse în top 10 la nivel global, Germania are o putere instalată fotovoltaic de 45.179 MW, Italia de 20.107 MW, Marea Britanie de 13.118 MW, iar Franța de 9.617 MW.

Fig. 3 – Putere instalată totală în fotovoltaic în România, 2019, sursă: IRENA

Istoricul energiei solare în România

Istoria energiei electrice obținută din energie solară în România este recentă.

Putem vorbi despre capacități de producție care au început să fie instalate în România abia din anul 2012, odată cu crearea cadrului legislativ care să ajute aceste investiții.

Este vorba despre apariția Legii Energiei Electrice și a Gazelor Naturale, nr.123/2012 în care a fost inclus un mecanism de sprijin pentru producătorii de energie regenerabilă.

Mecanismul consta în atribuirea, pe lângă prețul energiei active, a unui număr de 6 certificate verzi pentru fiecare MW/oră de energie de la panouri fotovoltaice injectat în sistemul energetic național.

Panourile fotovoltaice primeau un număr dublu de certificate verzi pentru un MW/oră prin comparație cu centralele eoliene care primeau 3 certificate verzi.

Cu aceste certificate verzi, producătorii de energie regenerabilă puteau să se orienteze către OPCOM (Bursa oficială de trading pentru energie) și le vindeau celor care, activând în industrii poluante, aveau obligația de a cumpăra un număr de certificate verzi. Fiind o bursă, piața OPCOM era speculativă. 

În comparație cu România, Germania, Italia sau Spania au ales să impulsioneze producția de energie verde acordând pentru fiecare MW/oră de energie verde injectat în rețeaua națională un preț fix, așa numitul Feed-In-Tariff. Acest lucru a oferit și o mai mare siguranță asupra veniturilor viitoare celor care au ales să investească în capacități de producție de energie verde. 

Astfel, pe fondul schemei de sprijin cu certificate verzi, între anii 2013 și 2014, în România au fost instalate cele mai multe capacități fotovoltaice, țara noastră având la finalul anului 2014 o putere de 1.293 MW. După finalizarea schemei de sprijin cu certificate verzi în 2014, investitorii nu au mai fost la fel de activi, astfel că de la acel moment și până în anul 2019 s-au mai adăugat doar 93 MW.  

Unde suntem astăzi

La sfârșitul anului 2020, România avea o pondere de 24% energie regenerabilă consumată din totalul energiei consumate.

Dacă ne uităm la producția totală de energie din anul 2019 observăm că panourile fotovoltaice au contribuit cu 2,34%, pe când sursele poluante de cărbune și hidrocarburi au adus un aport de aproape 40%.

Fig. 4 – Producție energie electrică România, 2019, sursă: Transelectrica

Totuși, în ceea ce privește procentul scăzut de energie solară produsă în România, trebuie să conștientizăm că atât ne permit în momentul de față capacitățile pe care le avem instalate.

Practic, tot ce s-a instalat în România de-a lungul timpului pe terenuri mari, în special cele agricole, s-a înscris în acea schemă de sprijin guvernamentală cu certificate verzi. Astăzi, puterea instalată în solar este de aproximativ 1.390 MW. 

Dacă ne uităm la procentul total, de 24% al energiei produse din surse regenerabile, este un semnal încurajator pentru România. Avem potențial de a ridica acest procent, dar sunt necesare investiții masive în sectorul energetic pentru a-l „curăța” de sursele de energie poluante.

În acest sens, energia solară obținută cu ajutorul panourilor fotovoltaice reprezintă o soluție curată și care ne poate aduce mai aproape de eficiența energetică. 

Ce înseamnă eficiența energetică?

Eficiența energetică înseamnă, practic, un randament. Este ceea ce consumăm, producem versus ceea ce consumăm ca să producem.

Cu cât folosim mai multă energie verde ca să producem ceva, fie că vorbim despre energie electrică, drumuri, servicii, cu atât devenim mai eficienți. Beneficiile eficienței energetice sunt legate de reducerea poluării, implicit a emisiilor de carbon.

În termeni simpli, eficiența energetică poate fi realizată inclusiv de fiecare dintre noi, un exemplu în acest sens fiind utilizarea becurilor led în locuințele noastre. 

Pentru cei care stau la casă, instalarea de panouri fotovoltaice ar fi un demers semnificativ.

În acest sens, Agenția Fondului pentru Mediu are în desfășurare un proiect interesant care se numește „Casa Verde Fotovoltaice”, prin care o gospodărie poate fi finanțată cu suma de 20.000 de lei pentru instalarea între 3 și 4 KW de energie regenerabilă.

Datorită aceste măsuri de sprijin, costul de implementare pentru o casă obișnuită se diminuează considerabil, iar amortizarea se poate realiza în 2-3 ani de zile.

Asta înseamnă că proprietarul unei case contribuie cu suma de 2.000 lei, restul costurilor fiind acoperite prin măsura de sprijin a Agenției Fondului pentru Mediu. Într-adevăr, dacă vorbim de investiții din fonduri proprii, situația se schimbă, deoarece asta înseamnă o amortizare ce ar fi realizată în 6-7 ani.

Potențialul solar de care România dispune nu este folosit la întreaga capacitate pentru că nu sunt realizate investiții în capacități solare de producție de energie electrică.

Unul dintre motive este că nu se mai pot scoate terenuri din circuitul agricol pentru instalarea de panouri fotovoltaice, chiar dacă România are sute de mii de hectare neproductive. Aici vorbim de o prevedere legislativă care este în vigoare din anul 2014.

Un alt impediment este legat de lipsa unui sistem de sprijin care să încurajeze investițiile în producția de energie regenerabilă, fie că vorbim de solar sau de eolian, precum „feed-in-tariff”. Astfel, schimbarea legislației privind terenurile agricole și o schemă de sprijin de tip „feed-in-tariff” ar impulsiona cu siguranță investițiile în acest sector.

Revenind la strategii și proiecte naționale, este interesant să ne uităm la abordarea Germaniei.

Atunci când aceasta a început să construiască centrale electrice fotovoltaice, panourile solare au fost amplasate într-o primă fază pe case, vile, ferme, unități de producție industrială și abia apoi au fost instalate capacități mari (utility scale solar) pe câmpuri mari unde energia este eliberată total în rețea. 

Spre exemplu, compania noastră a instalat de-a lungul timpului peste 150 parcuri fotovoltaice pentru clienți și asigurăm mentenanță corectivă pentru peste 58 de parcuri, ce însumează o putere instalată de peste 225 MW. 

Un mega watt de panouri fotovoltaice instalate la sol (2.500 de panouri cu puterea de 400 de wati fiecare) produce în fiecare an între 1.200 și 1.400 MW oră de energie, în funcție de locația în care sunt instalate. Fiecare megawatt de energie produs și livrat în rețea din soare salvează emisii de gaze cu efect de sera de 1,3 tone.

Investiția într-un sistem fotovoltaic pentru autoconsum este cuprinsă intre 650-750 euro per kilowatt instalat la cheie, iar amortizarea investiției este între 6 și 7 ani, după această perioadă costurile cu energia electrică reducându-se cu până la 50%.

Cele mai eficiente sisteme fotovoltaice pentru autoconsum sunt cele instalate pe clădiri de fabrici/depozite/supermarketuri, care lucrează de luni până duminică pe durata zilei, sistemele solare producând energie doar ziua. 

Cum arată viitorul verde pentru România

Având în vedere Pactul Verde (Green Deal) prin care Comisia Europeană urmează să aloce miliarde de euro pentru „înverzirea” economiilor țărilor membre, viitorul se întrevede a fi luminos.

Conform Comisiei Europene, obiectivele Green Deal sunt ambițioase și au în plan transformarea Uniunii Europene într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor.

Astfel, planul e ca până în 2050 să ajungem să nu mai emitem gaze cu efect de seră, iar creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor. 

În momentul de față, prin Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC), România și-a stabilit ca obiectiv ca 30,7% din consumul de energie al țării să fie obținut din surse regenerabile.

În ceea ce privește panourile fotovoltaice, conform PNIESC, proiecțiile la nivelul anului 2030 prevăd o creștere a capacităților fotovoltaice de până la aproximativ 5.054MW.

Panourile fotovoltaice sunt avute în vedere și pentru Strategia de renovare pe termen lung (SRTL), parte a PNIESC ce presupune ca pe lângă renovarea clădirilor în scopul creșterii eficienței energetice, să fie adoptate tehnologii de surse regenerabile de energie, precum instalarea de panouri solare termice, panouri fotovoltaice și pompe de căldură. 

Pe termen mediu, pentru implementarea de proiecte de energie verde, România poate beneficia de până la 15 miliarde de euro bani europeni prin Fondul de Modernizare, Fondul pentru Tranziție Justă și Planul Național pentru Redresare și Reziliență.

În ceea ce privește activitatea companiei noastre, ne așteptăm la creșterea solicitărilor pentru instalarea și mentenanța panourilor fotovoltaice. Ne bucurăm să vedem că mediul privat, în special companiile cu care lucrăm au deja în derulare proiecte de „înverzire” a activității pe care o desfășoară și că din ce în ce mai mulți oameni cu care interacționăm conștientizează pericolele poluării. 

România trebuie să înceapă să valorifice energia solară, deoarece este din ce în ce mai evident că lumina soarelui nu mai este doar o sursă de vitamina D pentru oameni și natură, ci și o soluție reală pentru reducerea poluării și îmbunătățirea calității vieții.

Articol scris de Sergiu Bazarciuc, Cofondator și COO, Simtel


Te invităm și pe pagina noastră de Facebook, unde vei găsi multe lucruri interesante, în plus față de site. Îți mulțumim că ne citești!