Camera Deputaților a adoptat miercuri, în calitate de for decizional, o propunere legislativă care permite, în anumite condiții, modificarea limitelor ariilor naturale protejate.
Pentru această lege au votat PSD, PNL și UDMR, alături de AUR. USR s-a opus.
Potrivit noii legi, aceste modificări sunt posibile doar în cazul unor proiecte de amenajări hidroenergetice care aveau statut legal și erau începute sau demarcate înainte de 29 iunie 2007.
Inițiativa vizează completarea OUG 57/2007 privind regimul ariilor protejate, dar și modificarea Legii 292/2018 privind evaluarea impactului de mediu.
Deși proiectul fusese respins anterior de Senat, acesta a fost adoptat de deputați cu 262 de voturi „pentru” și 33 „împotrivă”, potrivit Agerpres.
Ce prevede legea
Actul normativ stabilește un cadru excepțional în care se poate interveni asupra limitelor ariilor naturale protejate.
Modificările sunt permise doar dacă:
- la data de 29 iunie 2007, pe suprafețele respective existau obiective de investiții pentru amenajări hidroenergetice;
- aceste obiective erau aprobate prin hotărâre a Guvernului sau decret de stat;
- lucrările erau în execuție sau demarate înainte de acea dată.
Decizia de modificare a limitelor va fi luată de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, în termen de 60 de zile de la solicitare, la cererea beneficiarului proiectului.
Conform noilor reglementări, noile limite ale ariilor naturale protejate vor fi trasate astfel încât întregul perimetru al amenajării hidroenergetice (inclusiv drumurile de acces, stațiile și rețelele de transport aferente) să fie în afara ariei protejate. Între acestea va exista o zonă tampon de minimum 100 de metri.
Excepții și limitări
Legea nu se aplică în cazul proiectelor destinate exclusiv apărării, securității naționale sau reacției la situații de urgență.
De asemenea, sunt exceptate lucrările de întreținere și modernizare pentru capacitățile de producere și transport al energiei existente în interiorul ariilor protejate.
Reacții politice și controverse
Proiectul a generat reacții critice. Deputatul USR Allen Coliban a calificat legea drept neconstituțională, acuzând că oferă soluții „inaplicabile” și „fără respect pentru cadrul instituțional”.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a avut una dintre cele mai dure poziții, criticând votul partidelor AUR, PSD, PNL și UDMR.
„Acum câteva minute a trecut legea votată de AUR, PSD, PNL şi UDMR care stabileşte că orice arie protejată poate fi distrusă.
Un proiect împins şi votat de AUR şi aliaţi apropiaţi de la alte partide care cer, pe scurt, ca limitele ariilor protejate să fie modificate în 60 de zile sau ca proiecte decise de CSAT să nu mai îndeplinească nicio condiţie de mediu.
Am spus-o şi o mai spun de fiecare dată când e nevoie: legile de protecţia mediului există pentru că am decis, colectiv, că nu putem să ne batem joc de apa pe care o bem, aerul pe care îl respirăm, să murim cu zile din cauza poluării şi să lăsăm o ţară otrăvită pentru generaţiile viitoare.
Cei care vin şi cer să nu mai existe norme de mediu fac jocurile unor băieţi deştepţi care preferă să se îmbogăţească pe repede înainte şi aruncă la gunoi sănătatea şi siguranţa a milioane de români”, a acuzat Buzoianu, pe Facebook.
- PSD a obținut ce voia de la Bolojan, așa că moțiunea împotriva Dianei Buzoianu a picat la vot
- Așa cum a cerut PSD, ministrul Buzoianu a dat avizul de mediu pentru hidrocentrala Pașcani
Ministrul a avertizat că legea riscă să transforme protecția mediului într-un obstacol formal, ușor de ocolit de companii cu interese financiare majore, unele aflate în insolvență.
Ea a mai spus că legile de mediu nu blochează proiectele viabile, ci doar pe cele „ineficiente” sau învechite, susținând că multe dintre investițiile vizate nu mai sunt justificate energetic sau economic.
"O analiză obiectivă nu are cum să supere pe nimeni, mai puţin pe cei care s-au urcat populist pe acest subiect.
Legea adoptată astăzi în Parlament este o ruşine. O ruşine care va distruge, însă, păduri extraordinar de valoroase din ţară pentru generaţii întregi de acum încolo. Eu voi continua să lupt pentru pădurile României. Nu de alta, dar datoria mea nu e pentru firme în insolvenţă sau companii ale statului, ci faţă de toţi cei care ne vor întreba peste 20-30 de ani ,,şi ce aţi făcut să trăim într-o ţară mai bună?”"
Context
Adoptarea legii vine în contextul unor presiuni tot mai mari din partea unor dezvoltatori pentru reluarea sau finalizarea unor proiecte hidroenergetice începute în anii 1990–2000, unele amplasate în zone protejate prin legislația ulterioară.
Legea urmează să fie trimisă spre promulgare la preşedintele Nicuşor Dan.