Curtea de Apel Cluj a suspendat, miercuri, Hotărârea de Guvern nr. 327/2025 care permitea defrișarea a peste 30 de hectare de pădure din Parcul Național Călimani pentru finalizarea hidrocentralei Răstolița.
Decizia a fost luată la cererea Asociației Declic și a Asociației Bankwatch România – Filiala Cluj, care au contestat legalitatea actului normativ.
Instanța a precizat că suspendarea este valabilă „până la soluționarea definitivă a acțiunii pe fond”. Hotărârea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile, iar cererea se depune tot la Curtea de Apel Cluj.
ONG-urile: A doua victorie în instanță împotriva proiectului
Cele două organizații susțin că aceasta este „a doua victorie” judecătorească în lupta cu autoritățile. În luna iunie, aceeași instanță a suspendat definitiv acordul de mediu necesar lucrărilor.
„Hotărârea Guvernului nu avea la bază niciun acord de mediu apt să producă efecte juridice, acordul 6/2024 fiind suspendat în mod definitiv de Curtea de Apel Cluj. Salutăm hotărârea Curții”, a declarat avocata Declic, Roxana Mândruțiu.
Lucrările au continuat ilegal, susține Declic
Cu toate că acordul de mediu fusese suspendat, organizațiile arată că defrișările au continuat. Potrivit imaginilor satelitare și aplicației Inspectorul Pădurii, „zeci de camioane au continuat să transporte materialul lemnos recoltat în mod ilegal”.
„Pădurea a fost tăiată ilegal, cineva va trebui să răspundă pentru asta”, a afirmat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoarea campaniilor Declic, cerând ministrului Mediului, Diana Buzoianu, să trimită un control la fața locului.
Un proiect contestat: pierderi de biodiversitate, contribuție energetică infimă
Cele două ONG-uri califică hidrocentrala Răstolița drept „unul dintre cele mai controversate proiecte energetice din România, resuscitat recent cu sprijin politic transpartinic”. Ele susțin că aportul energetic anual ar fi de doar 0,081% din producția națională, în timp ce impactul asupra mediului ar fi sever: defrișarea a 39 de hectare și afectarea habitatului lostriței, o specie rară de somon de Dunăre.
„Este a doua decizie judecătorească ce demonstrează clar că procedurile legale nu au fost respectate (…). Instanțele confirmă că acordurile de mediu nu au fost emise în condiții legale și că proiectul prezintă riscuri reale pentru mediu”, a declarat Viviana Stoica, coordonatoare de campanie la Bankwatch România.
Burduja, în aprilie: „Un vis devenit realitate după 36 de ani”
În aprilie, Sebastian Burduja, ministrul Energiei la acea dată, saluta adoptarea hotărârii suspendate acum de instanță. El afirma atunci că „finalizăm hidrocentrala de la Răstolița” și că „astăzi, Guvernul României a adoptat ultima hotărâre de guvern necesară pentru Amenajarea Hidroenergetică Răstolița”.
„În prezent, lucrările sunt finalizate în proporție de 89%, iar statul român a investit aici peste 714 milioane lei! Nu era păcat să abandonăm lupta? Până la sfârșitul anului, Răstolița va livra energie în Sistemul Energetic Național! Un vis devenit realitate după 36 de ani”, declara Burduja, într-o postare pe Facebook.
Bătălie juridică și verificări pe teren
Deși oficialii susțin că „răul a fost deja făcut”, imaginile din satelit și observațiile de teren indică faptul că zone importante din ecosistem sunt încă intacte. Decizia instanței menține lucrările suspendate până la pronunțarea definitivă în procesul deschis de Declic și Bankwatch.
În paralel, organizațiile cer intervenția urgentă a Ministerului Mediului pentru a opri defrișările și a investiga eventualele ilegalități.
Burduja acuză demult litigiile de mediu promovate "abuziv" de câteva organizații împotriva proiectelor esențiale pentru securitatea energetică a României.