În timp ce Spania se confruntă cu inundații mortale, Sky News a trecut în revistă cele mai mortale fenomene meteorologice din ultimii 20 de ani și ce rol au jucat schimbările climatice în evoluția acestora.
Conform unei analize citate de sursa citată, schimbările climatice cauzate de oameni au alimentat cele mai mortale zece fenomene meteorologice din ultimele două decenii.
Cicloane, valuri de căldură, secetă și inundații, inclusiv în Europa, au ucis peste 570.000 de persoane.
Toate acestea au devenit mai intense și mai probabile într-o atmosferă mai caldă, a constatat grupul World Weather Attribution (WWA) de la Imperial College din Londra.
Cercetările arată cum oamenii de știință pot detecta „amprenta schimbărilor climatice” în evenimente meteorologice complexe - cum ar fi recentele inundații din Spania.
„Schimbările climatice nu reprezintă o amenințare îndepărtată”, a declarat Dr. Friederike Otto, co-fondator și director al World Weather Attribution.
„Acest studiu ar trebui să le deschidă ochii liderilor politici care se agață de combustibilii fosili care încălzesc planeta și distrug vieți.
„Dacă vom continua să ardem petrol, gaz și cărbune, suferința va continua”.
Echipa a analizat cele mai mortale zece fenomene meteorologice din baza de date internațională privind dezastrele, începând din 2004.
Acestea au fost:
- Bangladesh, ciclonul Sidr, 2007: 4.234 de morți
- Myanmar, ciclonul Nargis, 2008: 138.366 de morți
- Rusia, val de căldură, 2010: 55.736 de morți
- Somalia, secetă, 2010-2012: 258.000 de morți
- Uttakarand, India, inundații, 2013: 6.054 de morți
- Filipine, taifunul Haiyan, 2013: 7.354 de morți
- Franța, caniculă, 2015: 3.275 de morți
- Europa, valuri de căldură, 2022: 53.542 de morți
- Europa, valuri de căldură, 2023: 37.129 de morți
- Libia, furtuna Daniel, 2023: 12.352 de morți
Valul de căldură din 2023 a înregistrat temperaturi în vestul Mării Mediterane care ar fi fost „imposibile” fără schimbările climatice, a declarat acesta, arătând cum chiar și o zonă bogată și bine dotată era vulnerabilă.
Cel mai letal eveniment a fost seceta din Somalia, în care au murit 258.000 de oameni. Pierderea recoltelor a dus la foamete.
Schimbările climatice au sporit probabilitatea și intensitatea precipitațiilor slabe și au agravat seceta prin creșterea temperaturilor, care au absorbit mai multă apă din pământ, a declarat WWA.
Grupul a avertizat că bilanțul combinat al deceselor este o „subestimare majoră”, în condițiile în care alte milioane de decese cauzate de căldură au fost probabil subevaluate în statisticile oficiale.
Cercetătorii au afirmat că rezultatele arată cum schimbările climatice sunt „deja incredibil de periculoase la o încălzire de 1,3°C”.
Săptămâna trecută, Programul Națiunilor Unite pentru Mediu a avertizat că lumea este pe cale să înregistreze o încălzire globală de 2,6-3,1°C peste nivelurile preindustriale, înainte ca oamenii să înceapă să ardă combustibili fosili la scară largă.
Iar viitorul arată sumbru. Un nou raport al Băncii Mondiale trage un semnal de alarmă: peste un miliard de oameni sunt expuși riscurilor severe cauzate de schimbările climatice. Țările sărace sunt cele mai vulnerabile în fața acestei amenințări.
Studiul arată că pericolele sunt diverse și grave: de la valuri de căldură care pot pune viețile în pericol, până la inundații devastatoare, uragane distrugătoare și secete prelungite care afectează agricultura și accesul la apă, transmite RTE.
În noiembrie, liderii mondiali se vor întâlni la Baku, Azerbaidjan, pentru COP29, discuțiile anuale ale ONU privind clima.
Negocierile cu mize mari au ca scop convenirea asupra unui nou fond care să ajute țările în curs de dezvoltare să renunțe la combustibilii fosili - principala cauză a schimbărilor climatice - și să se adapteze la condițiile meteorologice mai aspre într-o lume mai caldă.
În cadrul discuțiilor COP27 privind schimbările climatice, care au avut loc în Egipt în 2022, s-a convenit asupra unui fond separat pentru a plăti în mod specific pentru pierderile și daunele cauzate de schimbările climatice, care sunt atât de grave încât depășesc posibilitățile de adaptare, cum ar fi pierderea de vieți omenești.
Dar se preconizează că fondul nu va începe să plătească până cel puțin în 2025, iar suma promisă până în prezent reprezintă o fracțiune din ceea ce este necesar.