Un studiu realizat recent arată că peștii suferă minute în șir, în agonie, înainte de a muri în cadrul operațiunilor de pescuit comercial.
În unele cazuri, peștii suferă până la 22 de minute după ce sunt scoși din apă și expuși la aer, o metodă de sacrificare frecvent utilizată, cunoscută sub numele de asfixie în aer, arată cercetarea, care s-a concentrat pe păstrăvul curcubeu, una dintre cele mai răspândite specii de pește de consum.
Folosind un instrument inovator numit Welfare Footprint Framework (WFF), o metodă dezvoltată de Center for Welfare Metrics, oamenii de știință au reușit să cuantifice durerea animalelor în funcție de durată și intensitate, scrie IFL Science.
”WFF permite măsurarea clară și transparentă a stării de bine sau a suferinței animalelor, oferind un instrument comparabil între specii și metode”, a declarat dr. Wladimir Alonso, cel care a pus la punct această metodă.
În medie, un păstrăv supus asfixiei în aer suferă 10 minute de durere intensă. În funcție de factori precum temperatura apei sau dimensiunea peștelui, suferința poate varia între 2 și 22 de minute. În termeni practici, asta înseamnă 24 de minute de durere pentru fiecare kilogram de pește sacrificat, au socotit oamenii de știință.
În fiecare an, aproximativ 2,2 trilioane de pești sălbatici și 171 miliarde de pești de crescătorie sunt uciși pentru consum uman. Asta înseamnă că aproape 70.000 de pești sunt omorâți în fiecare secundă, doar dintre cei sălbatici.
”Peștii nu pot să țipe, dar pot suferi. Și acum putem măsura acea suferință. Nu mai putem spune că nu știm”, mai spune Wladimir Alonso.
Acest studiu aduce o doză grea, dar necesară de conștientizare: durerea peștilor este reală și cuantificabilă. Iar dacă vrem o lume mai etică și sustenabilă, starea de bine a animalelor ar trebui să devină parte esențială a deciziilor noastre.