Sonda spaţială europeană Juice a decolat vineri, la bordul unei rachete Ariane 5, către planeta Jupiter şi lunile sale îngheţate, în căutarea unor medii locuibile extraterestre favorabile vieţii.
Sonda Juice, care a decolat de la baza Kourou din Guyana Franceză, s-a separat cu succes de lansatorul Ariane 5 la o altitudine de 1.500 de kilometri, la 27 de minute după lansare. Misiunea Ariane 5 „este un succes”, a declarat Stéphane Israël, preşedintele Arianespace, transmite AFP.
Amânată joi cu 24 de ore înainte de data programată pentru decolare din cauza riscului de furtuni, misiunea ştiinţifică emblematică a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) a fost lansată vineri, la ora 12:14 GMT, de la baza Kourou, marcând începutul unei odisee spaţiale fără precedent.
"Juice este cea mai complexă sondă trimisă vreodată spre Jupiter", a subliniat directorul general al ESA, Josef Aschbacher, în camera de control Jupiter.
Proiectată de Airbus, Juice are la bord zece instrumente ştiinţifice (cameră optică, spectrometru imagistic, radar, altimetru, magnetometru şi altele). De asemenea, sonda este echipată cu panouri solare imense, de 85 de metri pătraţi - de mărimea unui teren de baschet - pentru menţinerea puterii într-un mediu în care lumina Soarelui este de 25 de ori mai slabă decât pe Pământ.
Este pentru prima dată când Europa spaţială pleacă într-o călătorie de explorare a unei planete din sistemul solar exterior, de dincolo de Marte.
O croazieră "deloc liniştită"
Lansarea de vineri este doar preludiul unei croaziere care "nu va fi deloc liniştită", a comentat Carole Larigauderie, care conduce proiectul Juice în cadrul CNES.
Juice va ajunge la destinaţia finală în 2031, la aproximativ 628 de milioane de kilometri distanţă de Pământ. O călătorie lungă şi sinuoasă, deoarece sonda nu are suficientă putere pentru a ajunge la Jupiter pe o traiectorie directă.
Prin urmare, sonda va trebui să efectueze manevre complexe de asistenţă gravitaţională, care constau în folosirea forţei de atracţie a altor planete, ca o catapultă. Mai întâi, o manevră de survol Lună-Pământ, apoi în dreptul Venus (2025), apoi din nou în apropiere de Pământ (2029), înainte de a se îndrepta către uriaşa planetă din sistemul nostru solar şi lunile îngheţate ale acesteia, descoperite de Galileo în urmă cu 400 de ani.
Sonda va inspecta sistemul lui Jupiter, alcătuit din planeta uriaşă şi principalii săi sateliţi - vulcanicul Io şi cei trei tovarăşi ai săi îngheţaţi: Europa, Ganymede şi Callisto.
"Sistemul planetei Jupiter are toate ingredientele unui mini-sistem solar", a declarat Carole Mundell, directoare ştiinţifică la ESA. Explorarea sa "va face posibilă studierea modului în care funcţionează sistemul nostru solar şi va încerca să răspundă la întrebarea: 'Suntem singuri în Univers?' ", a subliniat astrofizicianul.
Principalul scop al misiunii: identificarea mediilor locuibile, adică favorabile formelor de viaţă. Dacă Jupiter, o planetă gazoasă, este nelocuibilă, lunile sale Europa şi Ganymede sunt candidatele ideale - sub suprafaţa de gheaţă, ele adăpostesc oceane de apă lichidă, principala condiţie pentru apariţia vieţii.
Juice vizează în special Ganymede, cea mai mare lună din sistemul solar, singura care posedă un câmp magnetic intrinsec ce o protejează de radiaţii. În 2034, sonda este programată să intre pe orbita lui Ganymede, ceea ce va constitui o premieră. Un ocean uriaş, "adânc de câteva zeci de kilometri, mult mai adânc decât oceanele de pe Pământ", după cum a subliniat Josef Aschbacher.
Provocarea misiunii este de a-i cunoaşte compoziţia acestei luni, de a deduce dacă un ecosistem s-ar putea dezvolta acolo. "Ştim că pe Terra există un lac subglaciar (în Antarctica, n.r.) unde am găsit un fel de mucus care se dezvoltă - deci, viaţă", a spus Carole Larigauderie.