Sunt una dintre minunile deşertului: dunele sub formă de stea, formaţiuni din nisip asemănătoare unor piramide, cu înălţimi de peste 300 de metri, cu ramificaţii care pornesc dintr-un vârf central şi care, atunci când sunt văzute de sus, au aspectul unei stele.
Oamenii de ştiinţă au publicat luni primul studiu aprofundat dedicat unei dune sub formă de stea, prezentând structura internă a acestei formaţiuni geologice şi arătând timpul necesar formării – mult mai rapid decât se crezuse, dar cu toate acestea, un proces care se desfăşoară de-a lungul mai multor secole, informează Reuters luni.
Studiul analizează o dună stelară din estul Marocului denumită Lala Lallia, care semnifică ”cel mai înalt punct sacru” în limba locală berberă, situată în deşertul Sahara, într-o mare de nisip denumită Erg Chebbi şi aflată la circa 5 kilometri distanţă de oraşul Merzouga, în apropiere de graniţa cu Algeria.
Lala Lallia se ridică la circa 100 de metri deasupra dunelor înconjurătoare şi are o lăţime de aproximativ 700 de metri, conţinând circa 5-1/2 tone metrice de nisip.
Cercetătorii au folosit un radar care penetrează solul pentru a putea privi în interiorul dunei şi au utilizat datarea prin luminiscenţă pentru a determina în cât timp s-a format Lala Lallia, o metodă care are la bază cantitatea de energie prinsă în firele de nisip. Răspunsul: circa 900 de ani, într-o acumulare de circa 6.400 de tone metrice anual, pe fundalul vântului care împrăştie fără încetare nisipul în deşert.
Dunele sub formă de stea reprezintă mai puţin de 10% din dunele existente în deşerturile Terrei şi sunt cele mai înalte, depăşind alte tipuri cum ar fi barcanele, sub formă de semilună, precum şi dunele drepte şi lungi. Acestea au fost de asemenea observate pe Marte şi pe Titan, luna lui Saturn.
”Am întâlnit pentru prima dată dune sub formă de stea în Namibia, în urmă cu 20 de ani, şi am fost uluit instant la vederea lor. Am o amintire vie a urcuşului lung până în vârf, anevoios din cauza nisipului luat de vânt şi a căldurii zilei”, a spus geograful Geoff Duller, din cadrul Universităţii Aberystwyth, Ţara Galilor, coautor al studiului publicat în revista Scientific Reports.
Radarul care penetrează solul a scos la iveală straturile existente în interiorul dunei Lala Lallia, arătând cum s-a format de-a lungul timpului prin acumulare de nisip şi cum părţi din structura ei internă se aseamănă cu alte tipuri de dune.
”Dunele stelare s-au format în regiuni cu regimuri eoliene complexe, adică vânturi care suflă din direcţii diferite, şi unde are loc o acumulare netă de nisip, puncte în deşert unde mormanele gigantice de nisip sunt împrăştiate pentru a forma dune gigantice”, a spus Charlie Bristow, University of London, specialist în sedimentologie şi coautor al studiului.
Cercetătorii au mai stabilit de asemenea că Lala Lallia se deplasează spre vest cu o viteză de 0,5 metri anual.
Deşi astăzi se cunosc multe dune sub formă de stea, a fost descoperită doar una singură antică, conservată sub formă de gresie, în înregistrările geologice şi care datează din urmă cu circa 250 de milioane de ani în urmă, în Scoţia. Prin dezvăluirea structurii interne, cercetătorii au spus că descoperirile lor oferă un ghid pentru geologi în ceea ce priveşte identificarea şi a altor resturi din gresie a unor dune stelare antice.
Cele mai mari dune de pe Terra se află în deşertul Badain Jaran, din vestul Chinei. Dunele stelare se găsesc în locuri care includ Namib Sand Sea, din Namibia, mările vaste de nisip din Algeria precum Marele Erg Oriental şi Marele Erg Occidental, precum şi în Rub' al Khali din Arabia Saudită. În America de Nord, Parcul Naţional Great Sand Dunes din Colorado include o serie de dune stelare.