Pe Piotr Olbryś, un tânăr de 19 ani din Polonia, aparatul auditiv al fratelui său l-a motivat să caute cum să facă bateriile cu litiu-ion mai ecologice.
Eforturile sale i-au adus unul dintre cele patru premii I, în valoare de 7.000 de euro fiecare, la ediția din 2024 a Concursului UE pentru tinerii cercetători (EUCYS).
„Fratele meu are un aparat auditiv”, spune acesta. „Așadar, schimbă constant și aruncă bateriile. Aceasta m-a făcut să încep să mă gândesc la deșeurile generate.” Bateriile de litiu-ion se găsesc în aproape fiecare gadget electronic.
Olbryś a fost unul dintre cei 143 de tineri oameni de știință din 37 de țări, toți cu vârste cuprinse între 14 și 20 de ani, care s-au întrunit în perioada 9-14 septembrie la Katowice, în Polonia, pentru a-și prezenta activitățile de cercetare.
Cei mai mulți dintre ei au fost acolo deoarece câștigaseră concursuri similare în țările lor de origine. EUCYS 2024 a fost finanțat de Comisia Europeană, care l-a organizat împreună cu Universitatea Silezia din Katowice și Fondul Polonez pentru Copii.
La final, cele patru premii I au fost acordate concurenților din Austria, Bulgaria, Polonia și Statele Unite.
O modalitate mai bună de a acorda instrumentele
Tinerii oameni de știință și-au prezentat proiectele la standuri în fața vizitatorilor și a juriului. Cercetările lor s-au axat pe o gamă uimitor de diversă de domenii.
Paula Morata González, o tânără de 18 ani din Spania, își dorește să îmbunătățească acordarea instrumentelor muzicale.
„Cânt la clavecin și studiez la conservator”, spune aceasta. „În timpul cursurilor de acordare, mi s-a părut mult mai intuitiv să găsesc note frumoase examinând proporțiile lor matematice.”
În cele din urmă, a construit un model care ar putea ajuta la acordarea instrumentelor. „La început, profesoara mea de muzică a crezut că sunt nebună”, râde aceasta. „Însă îmi place să îmbin știința și arta.”
González începe cursurile universitare anul acesta, unde speră să continue pe această cale interdisciplinară, cu o dublă specializare în muzică și științe biomedicale.
Inteligența artificială
La standurile lor, concurenții au fost intervievați de o echipă de jurați, în marea lor majoritate și ei oameni de știință, care au fost pe deplin impresionați.
„Calitatea proiectelor a fost foarte impresionantă anul acesta”, spune Milan Macek, președintele juriului. „O tendință pare să fie utilizarea sporită a inteligenței artificiale.”
Macek a fost jurat la cele șapte ediții anterioare ale EUCYS. Este profesor de genetică la Universitatea Carolină din Praga, însă la Katowice, i-a fost greu să aleagă câștigătorii.
„Nu sunt suficiente premii pentru toate talentele de aici, așa că a trebuit să facem alegeri dificile.”
În paralel cu EUCYS, la Katowice s-a desfășurat un alt concurs, în stil hackathon. Cu ocazia competiției TalentOn 2024 organizată de UE, 108 participanți cu vârsta între 21 și 35 de ani au elaborat proiecte științifice pentru a aborda provocările societale, cum ar fi schimbările climatice și gestionarea apei.
Marele premiu a fost câștigat de proiectul Breath for Life al unei echipe de tineri cercetători din Țările de Jos, Portugalia, Spania și Italia, care a abordat prevenirea cancerului. Echipa a primit un premiu de 12.000 de euro în bani.
Cameră ultrarapidă sau tablă de șah?
Majoritatea concurenților EUCYS au vizat, de asemenea, provocările societale prin proiectele lor. De exemplu, munca unei alte câștigătoare, Aleksandra Petkova, în vârstă de 17 ani, din Bulgaria, ar putea să contribuie la proiectarea unor nave mai eficiente.
„Ne poate ajuta să construim nave care folosesc mai puțin combustibil, reducând astfel emisiile”, spune aceasta. În proiectul său de cercetare, Aleksandra a folosit surse precum imaginile furnizate de drone și sateliți pentru a studia traseele navelor și a le face mai eficiente, îmbinând fizica, cu un scop foarte practic.
Aceasta provine dintr-o familie de oameni de știință, ceea ce a influențat-o să participe la concursuri științifice precum EUCYS.
„Nu-mi amintesc vreun moment în care să nu fi făcut ceva legat de știință”, spune ea. „Încă de mic copil, mă jucam deja cu magneți și oglinzi, încercând să înțeleg principiile mai profunde ale modului în care funcționează.”
Este încă copleșită de recompensa primită pentru munca ei. „Nu știu ce voi face cu banii. Poate îmi voi cumpăra o nouă tablă de șah”, râde aceasta.
„Pe de altă parte, mi-aș dori o cameră ultrarapidă pentru experimente. Câteva mii de cadre pe secundă în plus ar face o mare diferență.”
Baterii organice
Olbryś din Polonia a examinat utilizarea catozilor organici în baterii, care sunt mai ușor de reciclat decât catozii existenți astăzi, însă nu au densitatea energetică a versiunilor mai puțin ecologice. De aceea, a cercetat noi combinații de materiale și a găsit opțiuni care îmbină cele mai bune caracteristici ale ambelor variante.
„Nu am avut acces la un supercomputer, așa că am fost nevoit să îmi folosesc laptopul de acasă”, spune acesta. „Uneori, un calcul dura două sau chiar trei zile întregi. Sunetul ventilatoarelor de răcire m-a făcut să am multe vise despre elicoptere”, glumește el.
Peste două săptămâni, Olbryś va începe cursurile universitare la Varșovia, unde speră să-și continue cercetările. „Îmi plac proiectele în care știința poate schimba lumea.”
Trebuie doar să încerci
Lamia Music, o tânără austriacă de 15 ani, care a examinat noi tipuri de celule fotovoltaice, a fost uluită când a primit premiul I, pe lângă premiul câștigat la London International Youth Science Forum.
„Era cât pe ce să nu merg la competiția națională”, spune aceasta. „M-am dus doar pentru a mă distra și a întâlni oameni interesanți. Și acum am primit deodată acest premiu”, râde ea. „Câteodată, trebuie doar să încerci, aș zice.”
Proiectul ei s-a axat pe noi tipuri de celule fotovoltaice, componenta centrală a panourilor solare. „Totul a început când am aflat despre fotosinteză în liceu”, își amintește Lamia. „Am vrut să aflu mai multe și am continuat să explorez.”
Pentru Music, însă, premiul nu a fost cel mai important aspect al concursului.
„Ceea ce îmi place legat de știință este că poți învăța lucruri noi și poți întâlni oameni noi”, spune ea. „Asta am făcut aici. A fost fascinant doar să mă plimb și să învăț despre domenii despre care nu știam nimic.”
Pentru tânăra austriacă, știința este o pasiune. „Câteodată, mă trezesc în toiul nopții pentru că mi-au venit niște idei”, susţine aceasta.
Deocamdată, vrea să-și continue cercetările, parțial în cadrul unei universități locale.
Poluarea cu azot
Nu toți câștigătorii de la EUCYS au fost din Europa. Nikhil Vemuri, un tânăr de 17 ani din Statele Unite, a câștigat al patrulea premiu I.
"Locuiesc în Carolina de Nord, într-o zonă cu multe ferme. În prezent, acestea folosesc prea mult îngrășământ pe terenurile lor, ceea ce provoacă probleme de mediu, cum ar fi poluarea cu azot. Mi-am dorit să ajut.”
Acesta a conceput un instrument software care ar putea prezice, pe baza imaginilor din satelit, unde este probabil să aibă loc suprafertilizarea și subfertilizarea.
De exemplu, dacă un teren este în pantă, îngrășământul se va concentra probabil în partea de jos. Instrumentul lui Vemuri le permite fermierilor să folosească îngrășământul mai eficient și cu măsură, reducând poluarea.
„Este o adevărată provocare pentru fermieri. Am vrut să fac ceva practic care să ajute lumea.”
Pe lângă recunoașterea de care a beneficiat proiectul său, Vemuri a repetat ceea ce au spus și ceilalți participanți. Firește că este frumos să primești premii. Însă ceea ce face EUCYS cu adevărat special sunt relațiile create.
„Am avut ocazia să vorbesc cu oameni fascinanți aici”, spune acesta. „Însă și mai important, mi-am făcut niște prieteni grozavi. Este ceea ce face ca un eveniment ca acesta să fie atât de impresionant.”
Articol scris de Tom Cassauwers
Acest articol a fost publicat inițial în Horizon, revista de cercetare și inovare a UE.
Mai multe informații: